Decizia a fost anunțată, alături de alte măsuri care ar trebui să crească lichiditatea pieței în viitor, de șeful Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, la conferința regională Euromoney, organizată la București. „Sunt trei-patru bănci globale care discută deja să devină dealeri primari pe piața internă de obligațiuni. Ca să fii dealer primar nu e nevoie să ai birou local. Trebuie stabilită legătura cu Safir şi un contract de custodie cu o bancă locală“, a explicat Nanu, precizând că lead managerii şi aranjorii emisiunilor internaţionale pe care România le va lansa se vor alege dintre dealerii primari cei mai activi pe piaţa locală.

În prezent, pe piaţa locală activează nouă 9 dealeri primari: Banca Comercială Carpatica, Banca Comercială Română, BRD – Groupe Société Générale, Banca Transilvania, Bancpost, Citibank Europe Plc. Dublin – Sucursala România, ING Bank N.V. Amsterdam – Sucursala Bucureşti, Raiffeisen Bank şi UniCredit Ţiriac Bank. Dacă vor intra în acest grup, marile bănci globale pot deveni și participanți la cotațiile Robor.

„Pentru casele mari din Londra și Washington, nu ar trebui să fie greu să își adjudece în nume propriu măcar 2% din valoarea unei emisiuni, și în numele clienților cel puțin 3%. Desigur, ei se uită la implicațiile bilanțiere, pentru că expunerea în nume propriu se trece în balance sheet“, a spus seful Trezoreriei. Regulamentul BNR nr. 11/2012 obligă dealerii primari să adjudece în nume propriu şi/sau în numele clienţilor minimum 3% din totalul valorii adjudecate de către Ministerul Finanţelor Publice, aferentă emisiunilor de titluri de stat plasate în perioada evaluată pe piaţa internă, denominate în monedă naţională şi/sau în valută, iar valoarea ponderată a titlurilor de stat adjudecate în nume propriu să fie minimum 2% din totalul valorii ponderate adjudecate de Ministerul Finanţelor, aferentă emisiunilor de titluri de stat plasate în perioada evaluată pe piaţa internă, denominate în monedă naţională şi/sau în valută. În acelaşi timp, valoarea de decontare ponderată a tranzacţiilor de vânzare şi cumpărare cu titluri de stat româneşti emise pe piaţa locală, derulate în nume propriu pe piaţa secundară a titlurilor de stat, în ultimele 12 luni, trebuie să reprezinte minimum 3% din totalul ponderat al tranzacţiilor cu titluri de stat derulate pe piaţa secundară.

Marile bănci globale puteau cumpăra și până acum obligațiuni pe piața locală, dar își adjudecau sume mici. Au fost însă întotdeauna interesate să devină aranjori pentru emisiunile de eurobonduri ale statului român, sursă de comisioane consistente, statut pe care îl vor mai putea avea în viitor doar dacă vor fi foarte active și pe piața locală. Pe aceasta din urmă, Trezoreria va renunța să se mai împrumute și în euro în viitor, urmând să emită doar titluri în lei. „Am avut emisiuni de obligațiuni în euro pe piața locală doar în contextul crizei. În viitor ne vom împrumuta doar în lei“, a mai spus Nanu.

Sume mai mari, spreaduri mai strânse

Trezoreria a încheiat cu Bloomberg un contract pentru o platformă electronică de trading, destinată cotării obligațiunilor benchmark, a mai anunțat Nanu. „Dealerii va trebui să coteze ferm, va fi un fixing mai elaborat, de 3-4 ore (n.r. 15 minute în prezent), și va trebui să își aleagă cel puțin 4 maturități. Va fi, de asemenea, un spread mai strâns, de 25 bp, față de 50 bp acum.Va crește și suma minimă de la 1 milion de lei la 5 milioane de lei“, a precizat Nanu. Șeful Trezoreriei Statului a mai spus că, în prezent, se lucrează pe cardul operațional și legal necesar pentru operațiuni buyback (de răscumpărare), switches și reverse repos, care ar trebui să ajute statul să pună lichiditate mai mare pe titluri și să reducă riscul de refinanțare.

Pentru a ajunge și la investitori mici, Trezoreria pregătește retail bond și prin bursă. „Depinde, însă, cât de mult va coborî fee-ul (n.r. comisioanele) Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și depozitarul central, pentru a nu fi afectați la randamente“, a mai spus Nanu.