Concluzia aparține unui grup de experți ai Transparency International – Moldova şi IDIS „Viitorul”, care au făcut public un raport despre evoluţiile din sectorul financiar-bancar din Moldova în perioada decembrie 2016 – octombrie 2017.

Contorul mincinos și populist

La scurt timp după învestirea actualului Guvern, la indicația premierului Pavel Filip, pe site-ul Ministerului Finanțelor a fost instalat un „contor” care, conform promisiunii prim-ministrului, ar trebui să arate, în timp real, cum se întorc banii delapidați din sistemul bancar, urmare a investigațiilor. Numai că până acum din frauda bancară de la sfârșitul anului 2014 nu s-a recuperat nici un leu, singurii bani care apar pe contorul premierului fiind cei recuperați din vânzarea activelor celor trei bănci devalizate urmare a două garanții emise de guvernele Leancă și Gaburici.

Cum s-a întâmplat?

Inițial, din trei bănci au fost extrase 15 miliarde de lei moldovenești (echivalentul unui miliard de dolari). Sub pretextul „salvării economiilor deponenților”, Guvernul a garantat, în secret, creditarea de către Banca Națională a celor trei bănci devalizate cu 14,1 miliarde de lei – bani scoși din rezervele naționale. În octombrie 2016, actualul Guvern a transformat garanția față de BNM în datorie de stat și a pus-o pe spatele cetățenilor, aceștia urmând să o întoarcă în următorii 25 de ani. Au făcut asta ca să deblocheze relația cu FMI. Băncile devalizate sunt în proces de lichidare, iar cel despre care detectivii americani de la „Kroll” scriu în primul raport „Kroll-1” că ar fi „unul dintre beneficiari, dacă nu chiar singurul”, Ilan Shor, se află în libertate și gestionează bani publici din fotoliul de primar de Orhei, chiar dacă a fost condamnat la 7 ani și 6 luni de închisoare pentru o fraudă de vreo 5 miliarde de lei la „Banca de Economii”.

Nota de plată pentru o proastă și coruptă guvernare

Astfel, până la convertirea garanțiilor în datorie de stat, din vânzarea activelor celor trei bănci devalizate, în perioada 15 octombrie 2015 – 4 octombrie 2016, au fost recuperate 780 milioane de lei. După 4 octombrie 2016 (după convertirea garanțiilor în datorie de stat) în bugetul de stat au ajuns, tot din vânzarea activelor celor trei bănci, 275 milioane lei.

A trecut un an de la transformarea garanțiilor Guvernului în datorie de stat. La începutul lunii octombrie, moldovenii au achitat primul cupon din datoria pusă de Guvern pe spatele lor – 50 de milioane de lei. Și așa vor plăti anual încă 24 de ani plus dobânda aferentă garanției bancare oferite de Guvern de 670 milioane de lei. Bunăoară, în 2018, vor răscumpăra următorul cupon de 210 milioane de lei plus dobânda la suma rămasă. Asta deși anterior, șeful Legislativului, Andrian Candu, dădea asigurări că cetățenii nu vor achita nici un ban din frauda bancară. Ar fi fost adevărat dacă cele 50 de milioane achitate anul acesta nu erau acumulate din impozite și taxe de la cetățeni, ci din recuperarea fraudei.

Momentan, cele trei bănci devalizate mai au active în valoare de cel mult 1 miliard de lei moldovenești. Acestea urmează a fi vândute, iar banii recuperați la buget. Procesul de recuperare a acestui miliard (din totalul de 13,3 miliarde, convertite în datorie de stat) ar putea dura ani de zile.

Fug de „Kroll” și vor să-și salveze banii murdari

De câțiva ani, compania americană „Kroll” investighează frauda bancară a secolului, produsă în Republica Moldova. Primul raport prezentat de această companie, întocmit doar în baza unor informații oferite de Banca Națională a Moldovei, a scos la iveală nume grele și cunoscute în mediul politic și de afaceri din Republica Moldova. Săptămâna aceasta urma să fie făcut public al doilea raport cu jurisdicțiile străine unde au fost scoși banii din Moldova și cu strategia de recuperare. Raportul multașteptat întârzie, însă.

Între timp, experții au sesizat câteva tentative ale guvernării de a crea cadrul legislativ pentru legalizarea banilor de proveniență dubioasă. Există suspiciunea că beneficiarii miliardului de dolari furat în 2014, vânați acum de cei de la „Kroll” în jurisdicții străine, ar încerca să aducă banii înapoi în Moldova, să-i legalizeze și să-i pună la adăpostul justiției pe care o controlează – o dovadă în acest sens fiind și faptul că, în plan local, ancheta în dosarul jafului secolului practic nu s-a mișcat din loc. Asta chiar dacă șeful Centrului Național Anticorupție se lăuda de la tribuna Parlamentului că CNA știe mult mai multe despre furtul miliardului și numea „beletristică” primul raport „Kroll”.

Moldova, în așteptarea invaziei de „curieri” străini dornici de cetățenie moldovenească

Societatea civilă, FMI și UE au reușit să zădărnicească prima tentativă a guvernării de creare a cadrului legal pentru legalizarea banilor murdari cu ștampila de stat a Republicii Moldova. A doua tentativă a trecut, însă, ca fulgerul prin Parlament și a devenit deja lege. În primul caz, s-a reușit blocarea proiectului de lege privind amnistia capitalului – o inițiativă semnată inclusiv de șeful Legislativului, Andrian Candu, finul liderului PDM, oligarhul Vlad Plahotniuc, cel despre care presa scrie că ar controla momentan toate instituțiile statului în Republica Moldova. A doua tentativă, devenită deja lege, vizează acordarea cetățeniei contra investiții. Aceasta permite cetățenilor străini să obțină cetățenia Republicii Moldova dacă împrumută statului 250 de mii de euro. Legea stabilește și o limită de 5000 de străini care pot obține astfel cetățenia Moldovei. „Nu exclud ca cei 5000 de curieri să vină cu traista de 250 de mii de euro fiecare, să-i dea cu împrumut statului Republica Moldova, să-și ia pașaport moldovenesc, iar peste 5 ani, din buget, să-și primească banii înapoi plus dobânda plătită din nou de contribuabilii moldoveni de bună credință”, a comentat ex-ministrul Finanțelor, Veaceslav Negruța.