Cu o rată de absorbție de sub 1% după mai bine de trei ani de la intrarea în noul calendar financiar 2014-2020, noii guvernanți mizează pe atragerea unor sume uriașe de la Uniunea Europeană, în contextul în care în anii trecuți banii atrași au fost mult mai puțini.

Fostul guvern social-democrat, condus de Victor Ponta, cel care a părăsit Palatul Victoria în noiembrie 2015 la solicitarea străzii, a lăsat rata de absorbție aferentă programului financiar 2007-2013 la un nivel de doar 58,67%. În ceea ce privește actualul calendar, care a demarat chiar în timpul guvernării social-democrate, lucrurile lăsate de Cabinetul Ponta au arătat mult mai rău. Tehnocrații au reușit în cele 14 luni de guvernare să majoreze rata de absorbție pe vechiul calendar până la 82%, conform ultimelor rapoarte prezentate la final de mandat. În ceea ce privește actualul program de finanțare rezultatele au fost slabe și în ceea ce-i privește pe tehnocrați. Echipa lui Dacian Cioloș a reușit să atragă sub 1% din fondurile avute la dispoziție până în 2020.

Totuși, foștii guvernanți au lansat un număr de 69 de apeluri pentru programele operaționale 2014-2020, în valoare de aproape 13 miliarde de euro. Cu toate acestea, “implementarea programelor operaționale a început abia în anul 2016, când au fost semnate primele contracte, în valoare totală de peste 1,5 mld de euro”, se menționează în raportul prezentat de fostul ministru al Fondurilor Europene, Dragoș Dinu. În sursa citată se mai arată că “execuția bugetară aferentă anului 2016 prezintă la data de 30 noiembrie sume primite de la UE în valoare de circa 7 mld. euro”. Din suma totală, conform raportului, 4,53 mld. euro reprezintă fonduri aferente programului 2007-2013, iar 2,49 mld.euro din calendarul actual. Numai că datele referitoare la execuția bugetară infirmă datele prezentate de fostul ministru. Conform execuției bugetare de la 31 decembrie 2016, afișată la finele lunii trecute pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, în bugetul consolidat la categoria venituri din sume atrase de la UE sunt trecute doar 6,85 miliarde de lei, adică doar 1,5 miliarde de euro.

De altfel, reprezentanții Ministerului Finanțelor au și menționat în nota referitoare la execuția bugetară pe anul trecut că “sumele rambursate de UE în contul plăților efectuate au înregistrat o scădere de 60,7% față de aceeași perioadă a anului precedent”. Altfel spus, tehnocrații au reușit un grad de realizare al programului de doar 50,7%.  Aici trebuie menționat faptul că în bugetul general consolidat sunt înregistrate numai sumele rambursate aferente proiectelor ai căror beneficiari sunt instituțiile publice, nefiind incluse şi cele destinate sectorului privat.

“Monopol de stat” pe fondurile europene

În acest an, Guvernul Grindeanu și-a propus să atragă la bugetul consolidat o sumă de 22,09 miliarde de lei, adică aproape 5 miliarde de euro. Atenție aceasta este estimarea sumei pe care o vom atrage de la UE doar prin proiectele ai căror beneficiari sunt instituțiile publice, nefind incluse și cele destinate sectorului privat. Suma prevăzută în bugetul pe 2017, aprobat săptămâna trecută în guvern, este de peste trei ori mai mare decât cea încasată anul trecut și dublă față de banii atrași de la UE în ultimii doi ani la un loc.

Daniel Constantin, vicepremier și ministru al Mediului, a precizat în emisiunea Capital TV, că estimarea colegilor lui este corectă și că aceștia au luat în calcul și fondurile destinate agriculturii, care în acest an depășesc valoarea de 1,6 miliard de euro doar din plăți directe, la acestea adăugându-se cele destinate dezvoltării rurale. Chiar și așa, este greu de crezut că actualul guvern va reuși să încheie anul curent cu proiecția bugetară estimată acum.

Cel mai mare pericol al “mirajului” fondurilor europene îl reprezintă gradul de nerealizare. Iar dacă ne uităm doar în urmă cu două-trei săptămâni ne putem aminti scandalul uriaș creat  în jurul celor 10 miliarde de lei “lipsă” în bugetul de anul trecut. Pentru a se încadra în ținta de deficit, dusă la maximum după toate deciziile de relaxare fiscală, corroborate cu creșterea cheltuielor de personal și cele cu pensiile, guvernul va fi nevoit ca la rectificarea bugetară din vara acestui an să taie în carne vie. Și așa cum ne-au obișnuit deja guvernele social-democrate, aceste “ajustări” vor fi făcute la capitolul investiții.

Buget ambițios

Proiectul de buget a fost realizat pe o creștere economică de 5,2%, lucru care a atras atenția analiștilor care nu au ezitat să taxeze optimismul exacerbat al actualului guvern. "Dacă ne uităm la ultima variantă pe care Ministerul Finanţelor a transmis-o Consiliului Fiscal, e un buget care îşi bazează proiecţiile de venituri pe o proiecţie foarte ambiţioasă de creştere economică, de peste 5%. În momentul de faţă nu cred că mai există vreo instituţie, vreun analist care să aibă o proiecţie mai mare de 5% creştere economică”, a declarat Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal. El a menționat că veniturile bugetare par a fi prea optimiste din perspectiva unei politici bugetare prudente. “Evident că, atunci când discutăm de prognoze, nimeni nu are dreptate, dar când ai o prognoză care iese mult din intervalul pe care l-ar proiecta alţi analişti sau alte instituţii, atunci probabil că nu e prea prudent să mergi cu o proiecţie atât de optimistă, pentru că în felul ăsta îţi fundamentezi venituri prea mari faţă de ceea ce se va executa, iar dacă nu iei măsuri corective, poţi ajunge să ai un deficit mai mare", a atras atenția Ionuț Dumitru.

Președintele Consiliului Fiscal a mai precizat că România este obligată să respecte normele europene și să se încadreze într-un deficit de sub 3%, care este “oricum prea mare pentru România în momentul de faţă”. “Ar trebui să avem deficite mult mai mici din perspectiva unei politici fiscal bugetare prudente. Dacă vor fi sau nu rectificările bugetare pozitive sau negative, nu ştim în momentul ăsta. Date fiind premisele de la care plecăm acum, o proiecţie prea optimistă pe partea de venituri bugetare, aş spune că sunt şanse mai degrabă mai mari să vedem rectificări negative decât pozitive", a explicat el.