Este România pregătită să primească mai mulți turiști străini? Vor fi puse la punct, anul acesta, toate proiectele promise pentru industria românescă de turism? Se va schimba, într-un fel sau altul, politica de promovare? Sunt tot atâtea întrebări și răspunsuri cuprinse într-un scurt dialog cu ministrul Turismului Mircea-Titus Dobre.

Capital: Pentru început, punctați prioritățile pe care le aveți pe termen scurt.

Mircea-Titus Dobre: Este vorba despre tot ceea ce ne-am propus în primul trimestru, conform programului de guvernare pentru turism. Sunt o serie de acte normative pe partea de promovare, sunt politici publice pe care Ministerul Turismului trebuie să le facă în așa fel încât acest domeniu să se dezvolte și să aibă o pondere cât mai mare în PIB-ul României. Acum avem ca și coeficient din PIB undeva la 1,3%, pe direct, și circa 5– 6% pe indirect, adică serviciile conexe.  Vreau să dublăm în următorii doi-trei ani. Apoi, am lansat și a fost aprobat memorandumul pentru primul centru de agrement: statul va oferi o garanție în proporție de 80%, dar nu mai mult de un milion de lei. Acest centru de agrement va trebui să fie format din piscină, centru spa, masaj, sală de forță, tot felul de servicii. Și, cel mai important, ne apropiem de 1 iulie 2017, cu trei obiective principale. Primul este Legea turismului. Le-am spus celor din privat: ”Trebuie să ne așezăm cu toții, să ne trimitem specialiștii pe la fiecare entitate și să cădem de acord pe o lege unde să fie inclus turismul balneo, trebuie introduși ghizii, pe care îi consider niște persoane foarte importante, ei vând imaginea României”.

Capital: Pentru că ați amintit de turismul balneo, știm deja că are un potențial uriaș. Și, totuși, a fost lăsat în paragină.

Mircea-Titus Dobre: Într-adevăr, avem potențial. Și în zona balneo s-au făcut investiții mari, private, iar acum trebuie să venim în sprijinul celor care au făcut investiții. Avem două variante de unde putem atrage foarte mulți bani. Și aici mă refer la fonduri europene. Avem Axa 7.1., care are o valoare de 90 mil. euro, specială pentru balneo; și mai avem Planul Juncker. Cu Planul Juncker, României i-au fost acordate 10 mld. euro pe exercițiul finanxciar 2014 – 2020, unde balneo are o importanță foarte mare.

Capital: Ce alte proiecte de investiții vor mai fi lansate?

Mircea-Titus Dobre: Lucrăm la realizarea Master Planului pentru investiții în turism, un lucru asumat. Până la 1 iulie, trebuie legiferat printr-o hotărâre de guvern. Am trimis peste 240 de scrisori unităților administrative teritoriale să ne pună la dispoziție dacă au studii de fezabilitate finalizate, dacă au studii de prefezabilitate sau dacă au alte idei care să le pună în valoare localitatea respectivă. Legiferăm acest Master Plan, apoi urmează să realizăm o ”Strategie de promovare-dezvoltare în turism”. Acestea două trebuie să vină ca un pachet, legiferate, să existe un temei legal în ceea ce privește transferul sumelor pentru investiții de la bugetul central la bugetul local. Noi, anul acesta, am trecut în buget 25 mil. lei pentru finalizarea unor domenii schiabile. Este vorba despre Câmpulung Moldovenesc, stațiunea Straja și Voineasa. Și mai avem centrul balneo din staţiunea Borsec şi centrul de kinetoterapie de la Govora. Poate că vi se pare puțin, însă am luat toate investițiile care au fost realizate în propoție de 90% și pe care trebuie să le finalizăm.

Capital: Dar voucherele de vacanță?

Mircea-Titus Dobre: Este adevărat că un alt punct important se referă la voucherele de vacanță. Ne-am asumat că vor intra în vigoare de la 1 iulie 2017. Aici vorbim de vouchere care au valoarea unui salariu minim pe economie, de persoană. Dacă salariul minim va crește, bineînțeles că va crește si valoarea voucherelor.

Capital: În altă ordinde de idei, cum putem aduce mai mulți turiști străini în România?

Mircea-Titus Dobre: Eu sunt optimist că putem atrage mult. Acum trebuie să creăm Organizațiile de Management al Destinațiilor (OMD-uri). Prin aceste OMD-uri, unde includem atât privatul, cât și statul, prin unitățile administrative teritoariale, ne punem de comun acord pentru o strategie de promovare- dezvoltare pentru zona respectivă. Apoi, trebuie să reglementăm inclusiv cum se cheltuiește suma aceea de promovare. De exemplu, noi nu existăm în nordul Europei. Nu am văzut cetățeni din nordul Europei să vină în România. Avem litoralul, dar totuși am o problemă: când e sezonul estival și celelalte  țări vecine au sezon.

Capital: Avem și Deltă, însă lucrurile devin mai delicate când ne gândim la investiții. Sunt necesare proiecte care să nu distrugă ecosistemul.

Mircea-Titus Dobre: Acolo să-și spună cuvântul Ministerul Mediului. Un exemplu, vizavi de mediu, de ecosistem: în Constanța (nu e niciun secret că sunt din Constanța), am vrut să realizăm șoseaua aceea de coastă. Și ni s-a spus că nu se poate realiza din cauză că există nu știu ce pasăre cu gâtul creț. Dar nu există. Le-am cerut să ne arate și nouă unde există această pasăre pentru că noi nu o identificăm. Drept urmare, s-a blocat un proiect important pentru România: șosea de coastă există în mai multe țări dezvoltate din punct de vedere al turismului. Noi nu am putut sa o realizăm. Proiectul este plecat din 2010, dar s-a schimbat. La ora actuală, s-a transformat într-un proiect de lege, în Parlament, pe care chiar îl urmăresc personal, ca și deputat. Și chiar doresc să fie votat în mod pozitiv. Lăsând la o parte faptul că discutăm de această pasăre cu gâtul creț, banii au fost dați de către Comisia Europeană, direct pentru acest proiect.  S-au pierdut banii, dar proiectul există, trebuie făcute anumite etape.

Capital: Continuând ideea cu turiștii străini, cum stăm la capitolul ”buget pentru promovare”? Iată, anul acesta sunt mai mulți bani.

Mircea-Titus Dobre: Sigur, orice persoană își dorește să aibă cât mai mulți bani. În momentul în care ai proiectul de buget, aprobat, trebuie să faci și execuția. Eu nu vreau să mă duc la rectificarea bugetară și să mi se spună: ”Nu ai făcut execuție bugetară, îți mai luăm”. Cât poți să execuți în momentul în care ești un minister nou creat? Este adevărat că îți începi planul de achiziții, le faci pe toate, dar procedurile sunt în derulare, și vine rectificarea, banii nu i-ai cheltuit. Nu cred că acesta este secretul unui buget adevărat, să avem niște bani trecuți într-o căsuță. Eu îmi doresc să cheltuiesc toată suma de 5 mil. euro, însă o să vedem cum o cheltuim. Noi, ca stat, participăm la foarte multe târguri. Nu știu dacă și această participare este cu adevărat foarte bună. Părerea mea este că nu trebuie să promovezi o țară doar prin prezentarea unor broșuri sau pliante.

Capital: Veți aduce ceva nou la povestea cu brandul turistic?

Mircea-Titus Dobre: Până în anul 2020, nu se poate schimba nimic. Mă refer la logo-ul acela cu imaginea unei frunze. Este vorba despre un proiect finanțat din fonduri UE.

Capital: Pentru că s-a tot vorbit de Fondul de garantare, cât de viabil este?

Mircea-Titus Dobre: Pe metoda de garantare a pachetelor serviciilor turistice sunt mai multe variante în discuție. Avem polița de asigurare, care este și în acest moment, dar care în practică am observat că nu acoperă exact toate pagubele produse de agențiile de turism care au fost de rea credință. Legat de Fondul de garantare, care nu a existat până acum, putem să dezvoltăm foarte mult această discuție. În ce sens? Trebuie să ne gândim că acești bani sunt ai privaților. Pentru că orice agenție de turism existentă sau care se înființează trebuie să plătească niște bani din propriul buzunar ca să garanteze pachetele de servicii turistice. Pe stat ce-l interesează? Statul, respectiv instituția publică centrală Ministerul Turismului, este interesat de protecția cetățeanului și anume să nu mai fie păgubit în momentul în care își cumpără un pachet de servicii turistice mai devreme. Ce se întâmplă? El chiar dacă își ia un pachet turistic fără bilet de avion și merge cu mașina, există riscul să ajungă la destinație și să i se spună: ”Păi, stați că nu a plătit agenția de turism cazarea, serviciile turistice”.

Capital: Caz în care costurile cetățeanului cresc și mai mult.

Mircea-Titus Dobre: Da, pentru că el suportă transportul și cazările înainte să ajungă înapoi acasă. Dacă o agenție este de rea credință și face această pagubă, s-ar putea, așa cum este ultimul exemplu cu FanTrip, să nu se acopere din polița de asigurare, a cărei valoare este de 50.000 dolari, de exemplu, dar paguba este de circa 200.000 euro. Și așa observăm că această poliță de asigurare nu este un lucru fezabil, viabil pe viitor.  Am înțeles, din discuții, că firmele de asigurări nu mai sunt interesate (eu nu am discutat cu nimeni din zona de asigurări) de a vinde acest produs către agențiile de turism. Nu știu cauza, sunt doar discuții. Lucrul acesta mi s-a transmis din zona agențiilor de turism, că unii ar fi pro, alții contra. Se gândesc dacă să mai vândă acest produs pe viitor. Și ne întoarcem la Fondul de garantare. Cum ziceam, este format din bani privați. Statul trebuie să aibă reprezentativitate minoră. Și anume, într-un bord să fie un reprezentant din Ministerul Turismului și unul din Ministerul Finanțelor, să fie un control, să vadă ce se întâmplă cu acești bani. Noi am făcut niște pași, am cerut niște date financiare de la Ministerul Finanțelor, în care să vedem, pe ultimii cinci ani, veniturile din bilanț ale agențiilor de turism, apoi procentul pagubelor din totalul acestor venituri. În momentul în care realizăm acest Fond de garantare, atunci orice agenție de turism trebuie să vină să-și reînnoiască licența. Vine, plătește 2% din cifra de afaceri în Fondul de garantare. O agenție nou înființată, care nu are venituri, va trebui să vină cu o sumă minimă. Împreună cu cei din privat, vom decide care este suma minimă care să se depună în acest Fond.

Capital: Dupa aceea, statul unde intervine?

Mircea-Titus Dobre: Noi, Ministerul Turismului, spune așa: în primul an, nu se atinge nimeni de acest Fond; în al doilea an, se poate atinge de 25%, adică, în ce sens? Să facă plasamente financiare, cu acești bani trebuie să se întâmple ceva, nu să se strângă acolo, ci să se investească, să se dezvolte;  în anul trei să se atingă de 50%, în anul patru de 75% și în anul cinci, rămâne statul român prin Ministerul Finanțelor doar un simplu observator și, bineînțeles, să se investească banii, dar cetăţeanul să beneficieze de despăgubiri dacă apare ceva neprevăzut. Toate aceste lucruri se discută cu entitățile private pentru că 99% din investițiile în turism sunt private. Ministerul Turismului trebuie să vină să facă politici publice și sa reglementeze cu acte normative activitatea de turism. Indiferent ce lege faci, nu poate mulțumi pe toată lumea. De exemplu, sunt cel care a realizat Legea impozitului specific, Legea 170/2016. Un an și jumătate m-am zbătut pentru ca proiectul de lege să devină lege, dar au fost federații din turism care nu au fost de acord cu așa ceva. Totuși,  majoritatea a fost de acord și a înțeles.

Scurt CV: Mircea-Titus Dobre

38 de ani, s-a născut la Constanţa şi este la al doilea mandat de deputat PSD

EDUCAȚIE:

-Universitatea "Spiru Haret" Bucuresti, Facultatea de Management Financiar Contabil;

-Universitatea "Marc Bloch" Strasbourg, Franţa, Cursuri limbi străine;

-Institutul "Ovidiu Şincai " Bucureşti, Diploma de Master în Management politic;

-Diplomă de Management în specialitatea Turism, Hotel şi Restaurant;

-Şcoala Europeană din cadrul Consiliului Europei Bucuresti – Strasbourg, Diplomă în studii politice europene;

(În plus, a obținut mai multe certificate de absolvire).

 

EXPERIENȚĂ PROFESIONALĂ:

Septembrie 2005 – Iunie 2011: S.C. Dobre & Fiii S.R.L. Constanta – Director Marketing, coordonarea vanzărilor din cadrul companiei, întocmirea şi urmărirea contractelor cu clienţii mari;

Noiembrie 2001 – Septembrie 2005: S.C. Dobre & Fiii S.R.L. Constanta – Director calitate, responsabil cu managementul calităţii şi a siguranţei produselor alimentare.