Situația locativă a popu­lației țării noastre nu este deloc una fericită în condițiile în care ne aflăm pe ultimele locuri din Uniunea Europeană la suprafața pe care o are fiecare locuitor. De asemenea, vechimea locuințelor, fie case, fie apartamente, este mare, ceea ce face ca nevoia de renovare să fie majoră, mai mare decât necesitatea achiziționării unei case noi. Pentru a facilita renovarea și reabilitarea locuințelor, inclusiv a celor comune (blocuri de apartamente), în Europa există sistemul de economisire-creditare (Bauspar), inventat în Anglia în urmă cu 200 de ani și modernizat de Austria și Germania în ultimii 80 de ani.

Util, ca exemplu, este sistemul Bauspar din Slovacia, unde a fost introdus în 1992, și care a adunat peste un milion de clienți până acum, într-o țară care are doar 5,4 milioane locuitori. Sistemul slovac este similar cu cel din România, cu principala diferență că la ei nu există limită de vârstă pentru clienții care deschid un depozit, iar economisirea nu este condiționată de un credit ulterior. Retragerea sumelor adunate în depozit, inclusiv prima de la statul slovac, este posibilă după șase ani și nu trebuie utilizată pentru renovarea locuinței.

În România, perioada de maturitate a unui depozit este de cinci ani, dar banii adunați trebuie utilizați împreună cu creditul stabilit în contract pentru renovare sau construcție, lucrările urmând a fi dovedite prin facturile și chitanțele aferente lucrărilor. „Am trecut și noi prin această situație în anii 90, când Guvernul a decis că este obligatoriu ca deponenții să justifice modul în care utilizează banii din Bauspar, iar efectul a fost o cădere bruscă a numărului de clienți”, spune David Marwan, membru în Consiliul Director al Prva Stavebna Sporitelna (PSS), cea mai mare bancă pentru locuințe din Slovacia, care arată că decizia Guvernului a fost retrasă rapid dovedindu-se neproductivă.

Raportul depozite-credite din sistemul slovac este de șase la unu, adică sunt șase clienți pentru economisire pentru unul la creditare. De altfel, raportul este similar și în Cehia sau Austria, iar explicația este foarte simplă: pentru a putea finanța creditele, banca are nevoie de deponenți. Iar prin credite, sumele oferite ca primă de către stat ajung la destinația dorită, cea de renovare, reabilitare sau construcție de locuințe. Conform oficialului slovac, aproximativ 70% dintre creditele acordate merg către renovare, iar valoarea împrumutului este între 10.000 și 30.000 de euro.

Prima scade în timp

Datele din studiile realizate în domeniu arată că, în România, 40% dintre proprietari economisesc câțiva ani pentru renovarea locuinței, dar majoritatea nu intră în sistemul de economisire-creditare din cauza condițiilor impuse. Prima de la stat este stabilită la 25% din valoarea economisirii, dar nu mai mult de 250 de euro anual, și se acordă doar atâta timp cât depozitul nu depășește valoarea creditului stabilit inițial (cu un maxim de cinci ani). În Slovacia prima este, din 2013, stabilită la 66,3 euro anual (circa 5% din valoarea medie a unui depozit) și ca pondere scade anual odată cu creșterea valorii depozitelor. De alt­fel, prima a scăzut în toate țările în care sistemul este prezent, pe măsură ce s-a creat masa critică de deponenți, masă care are nevoie de patru-cinci ani pentru dezvoltare. Practic, cu cât sistemul este mai tânăr cu atât trebuie ca statul să încurajeze economisirea, pentru a permite apoi finanțarea creditelor.

În România, avem două bănci de profil, respectiv BCR Banca pentru Locuințe și Raiffeisen Banca pentru Locuințe, cu active totale de circa 3,7 miliarde lei la sfârșitul lui 2015 (dintre care aproximativ 3 miliarde lei la BCR BpL și 0,7 miliarde lei la Raiffeisen BpL) și un număr de clienți între 0,5 și 0,6 milioane. Spre comparație, PSS, care are o cotă de piață de 81% în Slovacia, avea active  în valoare de 2,2 miliarde euro (dintre care 80% sunt credite) și peste 700.000 de clienți.

Din păcate, sistemul este blocat în prezent în țara noastră, în urma unui control a Curții de Conturi, care a identificat nereguli legate de vârsta deponenților (sub 18 ani și peste 65 de ani) și de justificarea utilizării sumelor primite de la stat, deși Ordonanța Guvernului din 2006 nu specifica aceste condiții. În prezent se lucrează în Parlament la o lege pentru sistmul de economisire-creditare. Și primele oferite de stat sunt restante pentru 2015 și 2016, nici 2014 nefiind achitat integral.