'În privinţa rezervelor minime obligatorii rămânem pe calendarul de a ne apropia de niveluri europene într-un interval de timp rezonabil, înainte de intrarea în zona euro, dar dozajul măsurilor îl vedem în funcţie de factorii interni şi externi. Intrările de capital pot să întârzie sau să apropie acest calendar. Deocamdată avem exces de lichiditate. (…) Pe măsură ce acest exces va dispărea, putem reduce rezervele la lei. Acum nu putem. Altă posibilitate ar fi ca băncile să înceapă să dea credite cu 'ochii cât cepele', dar să lucreze mai atent cu clienţii, să sporească creditarea în monedă naţională şi să compenseze scăderea de creditare în valută', a precizat Isărescu.
El a spus că, astfel, s-ar reduce lichiditatea din sistem care acum este în exces, în special din cauza intrărilor de capital peste aşteptări, pe fondul crizei din Ucraina. Guvernatorul BNR a reamintit faptul că aceste intrări de bani au dus la o apreciere semnificativă a monedei naţionale şi la creşterea rezervei nete a băncii centrale cu două miliarde de euro, în condiţiile efectuării unor plăţi în contul datoriei externe a României.
Banca Naţională a României a decis, în şedinţa de politică monetară din 4 august, menţinerea ratelor rezervelor minime obligatorii atât la pasivele în lei, la 12%, cât şi la valută, la 16%.
