În acest sens, rapoartele anuale realizate la nivelul Uniunii Europene oferă o estimare a pierderilor suferite de bugetele naționale, prin calcularea decalajului de încasare al TVA, ca diferență între valoarea TVA pe care bugetele de stat ar trebui să o colecteze și cea pe care o colectează efectiv.
La nivelul României, cu toate că în anul 2014 decalajul de încasare al TVA era de 38% și în scădere față de anul 2013, conform datelor statistice, România se situează, în continuare, pe primul loc între țările cu cel mai mare astfel de decalaj.
Prin urmare, aceste date negative constituie o adevarată provocare pentru autoritățile fiscale în vederea implementării unor soluții optime de reducere a evaziunii fiscale în zona TVA, care ar avea ca rezultat direct generarea de venituri suplimentare la bugetul de stat. Ca un răspuns la aceste provocări, în anul 2015 a fost introdus controversatul Formular 088, ca o metodă de diminuare a evaziunii fiscale, prin acordarea unei atenții sporite condițiilor care trebuiau îndeplinite de către persoanele impozabile la înregistrarea în scopuri de TVA.
Deși introducerea Formularul 088 s-a dorit a fi o veritabilă pârghie de combatere a evaziunii fiscale, acest lucru a ridicat și o serie de bariere în calea unor noi investiții. Astfel, ulterior depunerii Formularului 088 și ca urmare a analizei efectuate de autoritățile fiscale asupra formularului și a documentelor anexate, în practică s-au ivit anumite situații care se abat de la conceptul de normalitate care ar trebuie să existe într-un mediu în care strategia de dezvoltare economică vizează, cu precădere, investițiile și crearea de locuri de muncă.
În acest context, facem referire, spre exemplu, la societățile care, ulterior înregistrării la ORC, au optat pentru aplicarea regimului normal de taxă și a căror structură a asociaților este alcătuită din persoane fizice/juridice nerezidente, cu activitate administrată de unul sau mai mulți administratori, de asemenea nerezidenți. Practica a demonstrat că autoritățile fiscale prezintă o reticență în acordarea codului de TVA pentru societățile cu administratori/asociați nerezidenți, pentru că posibilitatea de tragere la răspundere, în situația unor eventuale neregularități constatate în urma unei inspecții fiscale, este mai dificil de realizat.
Mai mult, reticența organelor fiscale în ceea ce privește societățile cu administratori/asociați nerezidenți s-a reflectat și în anumite situații care au îngreunat procesul de obținere a codului de TVA, cum sunt necesitatea legalizării și apostilării declarațiilor pe proprie răspundere ale administratorilor/asociaților nerezidenți, în situația în care acestea provin din state cu care România nu are încheiată o convenție bilaterală care prevede scutirea de supralegalizare sau de orice alte formalitate suplimentară. Menționăm că legislația nu prevede forma autentică pentru depunerea declarațiilor pe proprie răspundere ale administratorilor și/sau asociaților, forma înscrisului sub semnătură privată se încadrează în prevederile legale, fără a fi necesară legalizarea și apostilarea documentelor. Cu toate acestea, în practică, astfel de declarații legalizate și apostilate sunt deseori solicitate în vederea înregistrării în scopuri de TVA, fapt prin care se îngreunează considerabil procesul de obținere a documentelor respective.
O altă măsură care a ridicat probleme a fost solicitarea documentelor care atestă veniturile realizate de administratori și/sau asociați persoane fizice, având în vedere caracterul lor confidențial. În acest sens, trebuie reținut faptul că, până la depunerea dosarului de înregistrare la autoritățile fiscale, aceste informații intră în vizorul mai multor persoane terțe, care realizează demersurile necesare înregistrării în scopuri de TVA (de exemplu, împuterniciții). Cu toate că ulterior, în anul 2016,  s-a simplificat procedura completării Formularului 088, iar documentele ce atestă veniturile brute realizate de administratori/asociați persoane fizice nu mai trebuiau depuse, fiind suficientă completarea formularului prin încadrarea veniturilor realizate în anumite intervale prestabilite, în practică s-au înregistrat situații în care organele fiscale au solicitat, în continuare, astfel de documente.
În plus, printre situațiile care au îngreunat eliberarea deciziei privind înregistrarea în scopuri de TVA se regăsește și solicitarea prezenței personale a reprezentantului legal al persoanei impozabile la sediul organului fiscal.
În acest sens, în situația în care erau îndeplinite parțial criteriile de evaluare, reprezentatul legal al persoanei impozabile era invitat la sediul organului fiscal competent pentru a furniza informații suplimentare pentru a justifica intenția și capacitatea companiei respective de a desfășura activități economice ce implică operațiuni din sfera TVA. Astfel, s-a ajuns la situații în care s-a solicitat prezența personală a administratorului nerezident, iar deplasarea acestuia în vederea predării unor documente și a furnizării unor informații suplimentare a presupus, printre altele, o serie de costuri suplimentare.
Cu toate acestea, prevederilor noului Ordin nr. 605/2017 privind criteriile pentru înregistrarea în scopuri de TVA, păstrează procedura emiterii unei invitații către reprezentantul legal, în situația în care persoana impozabilă este încadrată la risc mediu, ca urmare a îndeplinirii  parțiale a criteriilor de evaluare.
Mai mult, Formularul 088 a avut un impact important și asupra persoanelor impozabile care au depășit plafonul de scutire de TVA pentru întreprinderile mici și pentru care înregistrarea în scopuri de TVA este obligatorie. S-au ivit, astfel, situații în care furnizorii au pierdut relații contractuale cu diverși clienți ca o consecință a refuzului autorităților fiscale de a elibera certificatul de înregistrare în scopuri de TVA, pe motivul nejustificării intenției și capacității de a desfășura activități economice care implică operațiuni din sfera TVA, chiar dacă au depășit plafonul de scutire de taxă impus de lege.
Prin urmare, cele prevăzute mai sus reprezintă o parte dintre situațiile ivite în practică și care nu ar mai trebui să existe odată cu introducerea noilor condiții de înregistrare în scopuri de TVA.
Totuși, posibilitățile concrete și eficiente de colectare a TVA rămân, în continuare, de strictă necesitate. Prin urmare, noi măsuri de combatere a evaziunii fiscale se cer a fi implementate, măsuri care să permită o colectare eficientă a TVA. În acest sens, ar trebui luate în considerare, spre exemplu, metode de transmitere în timp real a operațiunilor efectuate de contribuabil către organul fiscal, ca acesta să poată acționa în timp util pentru prevenirea eventualelor neregularități. Astfel, OECD a recomandat implementarea programului Standard Audit File for Tax Purposes (SAF-T), un fișier standard de audit bazat pe înregistrări contabile. Programul SAF-T facilitează accesul la informațiile relevante, iar implementarea acestuia de către autoritățile din România ar permite realizarea unor analize și inspecții fiscale mai eficiente. Mai mult, efectele pozitive ale implementării programului SAF-T la nivelul unor țări precum Franța, Luxembourg sau Portugalia nu sunt de neglijat de către autoritățile fiscale române la stabilirea unor viitoare măsuri de combatere a fraudei și evaziunii fiscale.

Articol realizat de Răzvan Graure, Tax Partner Muşat & Asociaţii