Biochimist de profesie, Norina Gâvan este de doi ani președintele Asociației de Podiatrie din România. Probabil, vă întrebați cum de avem o asociație atâta timp cât nu avem reglementată această ramură medicală. Aceasta a fost și una dintre curiozitățile noastre, astfel că am vrut să aflăm de la doamna Gâvan cu ce se ocupă Asociația și ce înseamnă podiatria? Mai întâi, trebuie să menționăm faptul că Norina Alinta Gâvan se află de aproape 20 de ani la conducerea unuia dintre principalii producători de produse farmaceutice de pe piața locală. Fondată în 1965 în Germania, Wörwag Pharma este o companie de familie prezentă în 35 de țări la nivel mondial, printre care și România.

„La noi în țară, nu există specialiști pregătiți în domeniul îngrijirii piciorului în general și a piciorului diabetic, în special. Conceptul de podiatrie – specialitate medicală care se ocupă cu măsurile terapeutice preventive, curative și de reabilitare a piciorului, a fost pentru mult timp necunoscut“, spune Norina Gâvan. Recunoscută, în urmă cu un secol, în Statele Unite, podiatria a fost reglementată ulterior și în alte state precum Australia, Canada sau Anglia. În Europa, podiatria a devenit reglementată mai întâi în Marea Britanie (1930). „Nu doar în România nu există această ramură medicală. Gândiți-vă că în Germania a apărut Legea podologului (un podiatru cu competențe limitate) abia în 2003“, mai spune Norina Gâvan.

O nouă meserie în România

De câțiva ani buni, se zbate să aducă podiatria în România. Cu pași mici a reușit. A înființat Asociația, iar acum încearcă să convingă autoritățile de necesitatea acestei meserii în sistemul medical românesc. „Picioarele au nevoie de personal medical cu o educație specifică, care să știe ce este mai bine pentru ele, din perspectiva îngrijirii specializate a picioarelor. Și singura persoană care trebuie să știe totul despre picioarele fiecăruia dintre noi, este podiatrul – specialistul în podiatrie“, explică președintele Asociației de Podiatrie. Pentru a avea însă specialiști în podiatrie este nevoie de educație în acest sens. „Orice asistentă medicală poate deveni podiatru. Avem peste 120.000 de asistente medicale în România, care sunt deja educate și au o anumită bază medicală. Printr-un an adițional de educație specializată ar putea deveni asistente medicale cu specializare în podiatrie“, spune Norina Gâvan.
Totuși, țara noastră ar avea nevoie de o facultate care să pregătească viitorii podiatri. Potrivit Norinei Gâvan, într-o țară civilizată numărul podiatrilor ar trebui să fie egal cu cel al stomatologilor. Din păcate, nu există, momentan, un astfel de stat. În SUA sunt aproximativ 17.000 de podiatri, în Marea Britanie, anual ies de pe băncile celor 13 facultăți între 300 și 400 de absolvenți, în prezent numărul podiatrilor fiind de circa 10.000 de specialiști. „Belgia are facultate de podiatrie de 20 de ani. În prezent, se fac trei ani de studiu, dar vor și ei să mărească la patru ani. În Malta, anual termină facultatea peste 50 de persoane. Aici vin să studieze și persoane din Australia sau chiar Anglia, întrucât costurile sunt mai mici“, spune președintele Asociației de Podiatrie. În România, conform estimării Norinei Gâvan, am avea nevoie de circa 5.000 de specialiști în podiatrie. „Țelul nostru este de a avea meseria de podiatru, iar asta înseamnă o facultate de patru ani. Am făcut și facem în continuare solicitări către Ordinul Asistenților Medicali, către Ministerul Sănătății, la universitățile de medicină, pentru că această specializare ar trebui făcută într-un mediu clar“, răspunde președintele Asociației de Podiatrie, întrebată fiind de demersurile făcute în ultimii doi ani.

Îți vorbește cu atâta pasiune și dedicație despre podiatrie încât ai impresia că doar cu acest lucru se ocupă. Îți oferă date relevante, din studii făcute la nivel internațional, de parcă ți-ar recita tabla înmulțirii. „Nu e greu atâta timp cât există voință“, dezvăluie Norina Gâvan, menționând că sunt multe bariere atât de ordin administrativ, cât și de ordin social și economic.
„Când zic barieră socială, mă refer la faptul că lumea nu știe, nu înțelege, iar asta e și din cauză că nu avem o educație la nivelul populației din România legată de îngrijirea picioarelor și, în special, la persoanele cu diabet. Iar când spun economică, este legată de sistem, care va spune că niciodată nu avem bani, educația costă, iar până în prezent nu a fost făcut un niciun studiu care să arate ce înseamnă această investiție în educație“, explică ea. Studii la nivel internațional există, iar americanii au ajuns la concluzia că o investiție de un dolar în podiatrie aduce economii de 57 de dolari în sistemul de sănătate. „Este adevărat că este o cheltuială la început, dar am convingerea că la un moment dat sistemul își va recupera investiția“, consideră Gâvan.

Cui se adresează podiatrul?

„Scopul Asociației de podiatrie este, fără îndoială, de a dezvolta această cultură de îngrijire a picioarelor. La populația generală și, în special, la persoanele cu diabet pentru că acolo este tragic“, adaugă doamna Gâvan. Pe lângă faptul că face prevenție, podiatru se ocupă și de tratamentele specializate. „Orice problemă de la gleznă în jos i se adresează podiatrului. Podiatru face și recomandarea de încălțăminte. Oare câți dintre noi știu să-și cumpere pantofi?“, se întreabă Norina Gâvan, explicând că cel mai bun moment în achiziționarea unei perechi de încălțăminte nu este dimineața, ci după-amiaza.

„Podiatrul trebuie să completeze echipa dedicată îngrijirii persoanei cu diabet zaharat. Printre problemele și afecțiunile tratate de podiatri se numără unghiile încarnate, monturile, deformări ale degetelor de la picioare ori probleme de piele la nivelul piciorului, hiperkeratozele etc“, explică președinta Asociației. Potrivit Federaţiei Internaţionale de Diabet, organizație la care Norina Gâvan a fost invitată să se alăture Grupului Internațional de Lucru pentru Picior Diabetic, prin includerea podiatrilor în echipa pluridisciplinară care îngrijeşte piciorul diabetic, dar şi piciorul cu alte afecţiuni, numărul amputaţiilor la nivelul membrelor inferioare ar putea fi redus cu până la 85%.

Statistici care te înfioară

Anual, în România, au loc aproximativ 5.000 de amputații. Practic, la fiecare 22 de minute o persoană din România își pierde o bucată din membrul inferior. Spre comparație în Australia, o țară cu o populație apropiată de cea a României, circa 23,5 milioane de persoane, studiile arată că se realizează o amputație la un interval de două ore, adică de șase ori mai puține decât la noi. Tragic este că în lume s-a constatat că o persoană care suferă o amputație minoră (un deget, de exemplu), în următorii doi-trei ani a avut-o pe următoarea. „La persoanele care suferă de picior diabetic, amputarea se face ca la felierea salamului. Este trist, dar acesta e adevărul“, spune Norina Gâvan. Ea dă ca exemplu un studiu prezentat în urmă cu doi ani de către Neurodiab- Societatea de Neuropatie Diabetică din România, potrivit căruia două treimi din persoanele cu diabet au neuropatie diabetică. „Aproape 15% au avut cel puțin o ulcerație, iar 4,3% dintre ei au avut o amputație până la momentul realizării studiului“, relatează Norina Gâvan.

Dacă intrăm în detaliu, studiile arată că în cazul persoanelor care au suferit amputații majore, adică tăierea membrului inferior de la genunchi în sus, speranța de viață a scăzut dramatic. Dacă adăugăm și datele care arată că, în România, la ora actuală, peste un milion de oameni suferă de diabet și faptul că o persoană cu diabet are o productivitate a muncii mai redusă cu 15% față de una sănătoasă, atunci autoritățile ar trebui să se autosesizeze. Semnalul de alarmă a fost tras, acum rămâne doar la latitudinea lor cum vor gestiona situația.

 

 

Americanii au constatat că investiția unui dolar în podiatrie înseamnă o economie de 57 de dolari în sistemul de sănătate.
Norina Gâvan, președinte Asociația de Podiatrie

 

l Igiena zilnică a picioarelor. Și șter­gerea cu atenție după spălare, chiar și între degete.
l Mare atenție la cum vă tăiați unghiile. Drept și să fie puțin peste limita degetului.
l Ungerea cu cremă a picioarelor înainte de culcare. Atenție, nu și între degete.
l Alegerea încălțămintei corespunzătoare. Cel mai bun moment pentru cumpărare este după-amiaza.
l Câteva minute de sport. Există exer­ciții chiar și pentru degetele de la picioare.