Furtuna, care a avut loc pe 23 iulie 2012, cea mai puternică din ultimii 150 de ani, a ratat Terra cu puţin, potrivit unui comunicat al Agenţiei spaţiale americane, publicat miercuri pe site-ul său.
"Dacă erupţia ar fi avut loc cu o săptămână mai devreme, Pământul ar fi fost în prima linie", a subliniat cercetătorul Daniel Baker de la Universitatea din Colorado.
Satelitul STEREO-A, care supraveghează furtunile solare, a putut să observe cu mare exactitate desfăşurarea acesteia, permiţând oamenilor de ştiinţă să tragă concluzia că furtuna din 2012 a fost la nivelul celei din 1859.
Academia de Ştiinţe a Statelor Unite a apreciat că impactul unei furtuni de amploarea celei din 1859, dacă ar lovi Pământul, ar costa economia mondială 2.000 de miliarde de dolari şi ar provoca pagube de o amploare neobişnuită.
Furtunile solare pot afecta cu uşurinţă reţelele electrice şi întrerupe comunicaţiile, internetul, transporturile aeriene sau orice alt sistem care se bazează pe electricitate.
Furtunile solare iau naştere la suprafaţa Soarelui. Aceste explozii sau ejecţii de masă coronală (EMC) proiectează plasmă ionizată în spaţiu cu viteză mare.
Vânturile solare încărcate cu puternice radiaţii ce rezultă în urma acestor ejecţii de masă coronală provoacă furtuni geomagnetice care interacţionează cu câmpul magnetic terestru.
Există un risc de 12% ca o furtună solară puternică să lovească Pământul în următorul deceniu, potrivit fizicianului Pete Riley care a publicat la începutul anului un articol în legătură cu acest subiect în revista Space Weather. AGERPRES
