Executivul european a anunţat deja că South Stream nu respectă decizia care interzice furnizorilor de gaze naturale să controleze şi accesul la conductele care transportă gazele naturale, iar după anexarea Crimeei de către Rusia a pus procesul de aprobare în aşteptare.

'Trebuie să spunem pe o singură voce că South Stream poate exista, dar numai în conformitate cu regulile noastre', a afirmat Gunther Oettinger.

Acesta urmează să se întâlnească, vineri, cu ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, pentru a discuta viitorul livrărilor de gaze naturale ruseşti către Europa.

'Securitatea tranzitului gazelor naturale ruseşti spre Europa via Ucraina, aspectele juridice şi tehnice ale proiectului South Stream, accesul Gazprom la capacităţile conductei OPAL şi chestiunile legate de continuarea dialogului energetic Rusia-UE sunt principalele puncte pe agenda discuţiilor', se arată într-un comunicat de presă al Ministerului rus al Energiei.

Îngrijorările cu privire la livrările de gaze naturale din Rusia şi Uniunea Europeană au apărut odată cu escaladarea crizei din Ucraina.

În data de 16 iunie 2014, grupul rus Gazprom a introdus o schemă de plată în avans pentru gazele naturale livrate Ucrainei, ca urmare a unei dispute pe tema datoriilor părţii ucrainene. În 2013, reţeaua de gazoducte din Ucraina a asigurat tranzitul pentru 65 din cele 133 de miliarde metri cubi de gaze naturale ruseşti achiziţionate de ţările din UE.

Gazoductul South Stream va pleca din Rusia spre Bulgaria, pe sub Marea Neagră. În Bulgaria se va ramifica în două – spre nord, prin Serbia, Croaţia, Ungaria, Slovenia, Austria, şi spre sud, către Grecia şi sudul Italiei. Secţiunea submarină dintre Rusia şi Bulgaria va avea 900 km lungime. Construcţia gazoductului a început în decembrie 2012, primele livrări spre Europa fiind programate pentru decembrie 2015. Acţionarii proiectului sunt Gazprom cu 50%, Eni /Italia/ cu 20% şi Wintershall Holding /Germania/ şi EDF /Franţa/ cu câte 15%. Gazprom a înfiinţat deja companii mixte cu societăţi din Austria, Bulgaria, Croaţia, Slovenia, Grecia, Ungaria şi Serbia.

AGERPRES