Propunerea legislativă de modificare a OUG 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor a fost iniţiată de senatorul PSD Alexandru Cordoş şi înregistrată la Senat pe 23 mai.

Potrivit iniţiativei, persoanele beneficiare ale indemnizaţiei lunare pentru creşterea copiilor, ce îşi reiau activitatea înainte de expirarea termenului legal al concediului pentru creşterea copilului, au dreptul la plata a 50% din indemnizaţia cuvenită pentru toată perioada rămasă în care ar fi încasat această indemnizaţie, fără stimulentul de inserţie.

Iniţiatorul precizează că, potrivit prevederilor în vigoare, persoanele care realizează venituri din salarii, din activităţi independente, din activităţi agricole beneficiază de concediu pentru creşterea copilului până la vârsta de un an sau până la 2 ani, iar, în cazul copilului cu handicap, până la 3 ani şi de o indemnizaţie lunară. Această indemnizaţie se stabileşte prin raportarea la indicatorul social de referinţă (ISR) şi reprezintă 85% din media veniturilor realizate în ultimele 12 luni. Cele care se întorc mai devreme în activitate beneficiază de un stimulent de inserţie în cuantum lunar de un ISR.

El a arătat că, prin această iniţiativă, doreşte ca aceste persoane care îşi reiau activitatea înainte de expirarea termenului legal al concediului pentru creşterea copilului să aibă dreptul la plata a 50% din indemnizaţie pentru perioada rămasă, fără stimulentul de inserţie.

'În practică, părinţii doresc să se întoarcă în câmpul muncii mai devreme de împlinirea termenului legal, dar pentru acest lucru trebuie să aibă asiguraţi banii necesari pentru îngrijirea şi creşterea copilului. Consider că acest cuantum de 50% din indemnizaţia cuvenită ar fi un ajutor acordat de stat pentru o minimă îngrijire oferită copiilor şi ar stimula reintegrarea mai rapidă în câmpul muncii a persoanelor beneficiare a concediului de creştere, întrucât stimulentul de inserţie nu este suficient. Această revenire a părinţilor în câmpul muncii ar aduce şi venituri suplimentare bugetului de stat, prin încasarea impozitelor legale prevăzute în Codul fiscal', a precizat iniţiatorul, în expunerea de motive.

El susţine că impactul bugetar ar fi de aproximativ 45.500.000 lei, fiind 'un efort bugetar minim', astfel încât copiii să aibă parte de o 'îngrijire decentă'.

Senatul este prima Cameră sesizată cu acest proiect. AGERPRES