Una dintre problemele stringente ale Europei este creșterea ratei de ocupare a forței de muncă, conform strategiei elaborată de experții de la Bruxelles – Europa 2020. Potrivit datelor Eurostat, în prezent, România înregistrează un grad de ocupare de 63,8%, aflat oarecum aproape de media europeană (68,5%). Comparativ cu țările din Europa Centrală și de Est, stăm mai bine decât Ungaria (62,1%) și decât Bulgaria (63%), însă suntem depășiți de Polonia (64,7%) și de Cehia (71,5%). Fruntașe în acest top european sunt țările nordice – Islanda (81,8%), Norvegia (79,9%), Suedia (79,4%) – cu mențiunea că doar Suedia face parte din UE. (Click aici pentru a vedea rata ocupării)
De aici, am putea trage concluzia că nu suntem într-o situație foarte proastă, mai ales comparându-ne cu țări precum Grecia ori Croația. Totuși, situația nu pare atât de bună dacă vom face comparația în cifre absolute, și nu în procente. Pornind de la aceste cifre, UE a fixat ținte ce ar trebui atinse de fiecare stat membru pentru îndeplinirea scopului declarat, respectiv o creștere durabilă. În cazul României, gradul de ocupare a forței de muncă ar trebui să ajungă la 70% până în 2020. Totul pare excelent, însă pe ce se bazează oficialii europeni? Un aspect ar fi acela al creşterii vârstei de pensionare, lucru ce va contribui la creşterea duratei în care o persoană se presupune a fi în câmpul muncii, de la 32 ani, în prezent, la 35 ani, iar termenul până la care să fie implementat este anul 2030.
O altă măsură care se presupune a impulsiona creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă ar putea fi încurajarea angajării tinerilor sub 25 de ani. În această privinţă, România se situează din nou în media europeană, cu o rată de şomaj în rândul tinerilor de 23,6% (faţă de 23,5% Uniunea Europeană) – conform Eurostat. Sigur că suntem departe de situaţia aproape disperată în care se află tinerii din ţări precum Spania (rata şomaj în rândul tinerilor de 55%) ori Croaţia (50%). Totuşi, acestea reprezintă cazuri izolate, determinate mai ales de specificul local.
Job-uri pe cale de dispariție
Am trecut în revistă câteva dintre posibilele rezolvări ale acestei situaţii, însă ar fi foarte interesant să aflăm ce anume împiedică realizarea strategiei de creştere. Evident, una dintre cauzele ce ar putea zădărnici planurile strategilor este îmbătrânirea accentuată a populaţiei. Apoi, unul dintre cele mai importante aspecte sesizate de-a lungul ultimilor ani este schimbarea structurii ocupaţiilor şi adaptarea la aceste schimbări. Mai precis, progresul tehnologic aduce cu el în mod inevitabil o scădere a cererii pentru anumite ocupaţii şi o creştere pentru altele.
Treptat, acele joburi ce pot fi înlocuite de computere vor fi înlocuite cu siguranţă. Este pur şi simplu mai eficient din toate punctele de vedere să ai o maşină care execută anumite operaţiuni repetitive şi care nu necesită niciun fel de aptitudine specială. Fabricile din prezent sunt cel mai la îndemână exemplu pentru a arăta ce se va întâmpla în multe alte domenii. Un studiu recent al Departamentului de statistică pe piaţa muncii al SUA a încercat să descopere ocupaţiile cu cel mai mare grad de creştere în următorii zece ani. În mod deloc surprinzător, pe primele locuri se află ocupaţii care implică relaţiile interumane: vânzări, training, îngrijire personală, relaţii cu clienţii, psihologi. Pe scurt, serviciile vor acapara cea mai mare parte a joburilor viitorului. Aceia dintre noi care se vor adapta la această realitate vor reuşi, ceilalţi vor fi probabil înlocuiţi de maşini fără suflet, care vor livra date sau vor presta aceeaşi activitate de mii şi mii de ori.
Ce se caută pe piața locală
Domeniul sănătăţii se va dezvolta la nivel mondial întrucât populaţia îmbătrâneşte, iar dorinţa de a primi îngrijiri de calitate va determina creşterea numărului de joburi precum asistent medical, medic, tehnicieni de laborator. Cumva înrudit, domeniul ce se ocupă de timpul liber și cel al turismului vor genera alte joburi, cum ar fi cea de chelner, barman, instructor de sport, lucrător în hoteluri sau în parcuri de distracţii. Pentru că meseriile viitorului nu sunt doar cele relativ slab calificate, consultanţii financiari, contabilii, consultanţii în management, arhitecţii, specialiştii software și hardware vor fi foarte căutaţi pe plan mondial în anii ce urmează. În ceea ce privește piața locală, un studiu realizat de HiP.ro, intitulat „Cum va fi piața forței de muncă în 2014“, ne arată tendințe relativ optimiste din partea companiilor. Acestea estimează o creștere a numărului de angajați, iar departamentele pentru care se caută angajați sunt în ton cu tendințele mondiale: vânzări (16%), software (16%), servicii cu clienții (10%). Cât despre nivelul de experiență, cei mai căutați sunt specialiștii cu peste 3 ani de experiență (46%), urmați de juniori (38%). În ceea ce-i privește pe aceștia din urmă, accentul se mută de pe pregătirea universitară și merge mai degrabă înspre dezvoltarea individuală a tânărului, din care nu ar trebui să lipsească stagiile de practică, voluntariatele, prezența la diverse evenimente din domeniul ales. Cunoașterea unei limbi străine este de la sine înțeleasă, angajatorii așteaptă deja o a doua limbă străină.
Abilitățile de comunicare, flexibilitatea, orientarea către rezultate sunt cele mai prețuite abilități care se caută pe piața muncii. În consecință, pregătirea pentru viitor ar trebui să înceapă încă de acum, atât pentru actualii specialiști, cât și pentru cei aflați la începutul carierei, dar chiar și pentru părinții care se întreabă cum să-și ajute copilul pentru a avea succes peste zece sau douăzeci de ani.
