Produsul intern brut (PIB) a crescut, în primul trimestru al anului, în linie cu aşteptările. Mai exact, cu 3,8% conform Institutului Naţional de Statistică (INS), după cum prognoza şi ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea. Băncile au fost ceva mai conservatoare, cu o estimare de până la 3% de la BCR şi ING Bank, şi de 2% de la UniCredit. Raiffeisen Bank s-a apropiat cel mai mult de cifra INS, cu o prognoză de 3,5%. 

Datele INS sunt încă estimative şi ar putea suferi modificări la calculele finale. Creşterea de 3,8% este raportată la trimestrul întâi al anului trecut, dar faţă de cel anterior, adică ultimul trimestru din 2013, creşterea, în termeni reali, este de doar 0,1%. Desigur, este vorba de primele trei luni, când activitatea economică este mai redusă din cauza iernii, dar tot stgnare se numeşte.

Aceasta este o problemă dacă ne gândim la PIB-ul aferent întregului an şi care ar trebui să crească tot cu aproximativ patru procente, aşa cum spune Liviu Voinea (Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi-a îmbunătăţit recent prognoza la 2,6% pentru 2014, cu 0,2 procente mai mult decât anterior). Practic, întreaga creştere va trebui obţinută în celelalte trei trimestre ale anului, primul fiind deja pierdut. 

Lipsesc investiţiile publice

Mai mult, după cum remarcă economistul Florin Cîţu, datele pentru ultimul trimestru al anului trecut au fost ajustate negativ, în caz contrar am fi asistat la o scădere de 0,2% faţă de trimestrul anterior. O explicaţie posibilă pentru stagnarea din primele trei luni ar putea fi lipsa investiţiilor publice. Putem presupune că Guvernul a fost mai interesat de un deficit bugetar redus decât de investiţiile în infrastructură şi că vom asista la o creştere a cheltuielilor din sectorul public în a doua parte a anului. Sperăm totuşi să nu fie cheltuieli electorale, cu proiecte inutile, mai ales că până acum au fost amânate lucrările pentru mai multe segmente de autostradă din ţară.

Activitatea din primul trimestru a fost susţinută integral de industrie şi de consum, sectoare de care se leagă şi speranţele pentru întregul an. Exportul a funcţionat bine (pe plus) şi în primele trei luni, la fel şi consumul populaţiei.

Dacă ne comparăm cu statele din Uniunea Europeană, avem aceeaşi diferenţă. Adică raportăm cea mai mare creştere din UE faţă de acelaşi trimestru din 2013 şi cea mai mică faţă de trimestrul anterior (fără a lua în calcul Cehia şi Franţa, care au stagnat la 0%, şi Olanda, care s-a contractat cu 1,4%). Conform Eurostat, zona euro a consemnat o creştere anuală de 0,9%, iar UE de 1,4%.