Plata defalcată a taxei pe valoarea adăugată (TVA) este o măsură care va face mult rău mediului de afaceri, spun antreprenorii, dar indiferent de câte opinii au apărut din această zonă, guvernul este hotărât să o implementeze. Măsura este opțională de la 1 octombrie, adică luna viitoare, și obligatoriu pentru toți contribuabilii de la 1 ianuarie anul viitor. Din păcate, dacă pentru guvern este ușor să dea o lege, pentru mediul privat și toți actorii implicați este mult mai greu când vine vorba de implementare și funcționare. Chiar dacă mai sunt doar două săptămâni până la introducerea sistemului opțional, companiile, contabilii și băncile nu pot spune exact cum va funcționa acest sistem de plată a TVA. 

Primele instituții care au nevoie de modificări semnificative pentru introducerea acestui sistem sunt băncile comerciale. Pentru aplicarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 706 din 31 august 2017, persoanele juridice plătitoare de TVA care optează pentru plata defalcată sunt obligate să își deschidă un cont bancar suplimentar în care să încaseze sumele aferente TVA pentru produsele sau serviciile vândute. Acesta este primul pas pentru toate companiile (în sistem obligatoriu de la începutul anului viitor). 

Modificarea IBAN

După cum spuneam, băncile sunt primele instituții vizate de modificările necesare funcționării sistemului. Desigur, băncile ar putea să refuze deschiderea acestor conturi speciale, obligând contribuabilii să lucreze prin Trezorerie, dar aceasta nu este o soluție pentru niciunul dintre actorii implicați. 

Problema este însă majoră la încadrarea noilor conturi. Practic, băncile comerciale vor fi nevoite să denumească diferit aceste conturi de rulaj a TVA, iar acest lucru înseamnă modificarea codului IBAN aferent. Numai că acest lucru nu este deloc simplu deoarece codul IBAN (International Bank Account Number) este numărul de identificare unic pentru fiecare cont și este stabilit și recunoscut la nivel mondial. Fiecare literă și cifră din cadrul IBAN au o destinație clară (țara, indicativul băncii și alte semnificații obținute printr-un algoritm special) și nu pot fi introduse ușor litere noi. 

 

În bucătăria internă, băncile mai atribuie fiecărui cont un număr, recunoscut doar de sistemul informatic al băncii respective. Conform informațiilor pe care le avem, o soluție pentru bănci va fi crearea unor conturi speciale doar pentru interfața cu clienții și alocarea unor numere speciale în sistemul informatic. 

Cert este că băncile nu au încă soluții pentru aceste conturi și, implicit, nu au oferte speciale pentru companiile care doresc de acum deschiderea conturilor de TVA. Ofertele vor fi necesare deoarece încasările de TVA nu vor putea fi comisionate la încasare și nici la plată. În multe oferte ale băncilor, încasările și plățile sunt comisionate, iar la sfârșitul lunii banca returnează o parte dintre acestea în funcție de planul ales de client. Sau este stabilit un anumit număr de încasări sau plăți pentru care nu se percepe comision, iar ce depășește este taxat. Ori suma aferentă taxei pe valoarea adăugată nu poate fi ciobită, fiind o sumă care nu aparține nici proprietarului contului și nici băncii. Aceasta înseamnă că va fi necesară o soluție de comisionare din contul curent sau alt cont al clientului, astfel încât TVA să rămână intactă. 

Ofertele întârzie

Am contactat principalele șase bănci din sistemul autohton. UniCredit Bank, Banca Română de Dezvoltare – Societe Generale și ING Bank ne-au declarat că încă lucrează la implementarea soluțiilor tehnice pentru plata defalcată a TVA și vom primi datele atunci când acestea vor fi puse la punct. 

Reprezentanţii Raiffeisen Bank au declarat că „de la anunțarea intenției de modificare a regimului privind plata TVA, Raiffeisen Bank a participat la multiple discuții cu autoritățile guvernamentale și a urmărit emiterea actelor legislative respective. Considerând impactul potențial asupra activității tranzacționale a bazei de clienți IMM, banca este în plin proces de evaluare a noilor cerințe aduse de această modificare. În cel mai scurt timp, vom finaliza și implementa soluțiile potrivite pentru categoria de firme IMM”.

De asemenea, Banca Comercială Română și  Banca Transilvania ne-au declarat că soluțiile sunt în curs de implementare și ne vor răspunde în cel mai scurt timp posibil. 

 

Cum funcționează plata defalcată

Să ne uităm la cum va funcționa sistemul și care sunt dificultățile care apar ca urmare acestuia. În primul rând, pentru fiecare factură emisă de un furnizor, beneficiarul (ambii plătitori de TVA) vor face două plăți: una în contul curent reprezentând valoare produselor sau serviciilor și una în contul de TVA cu suma aferentă. Destinațiile principale ale sumelor din contul de TVA sunt: plata TVA către furnizorii firmei, plata TVA către bugetul de stat (mai exact, suma datorată statului ca diferență între TVA colectată și TVA deductibilă din decontul de TVA), restituiri în contul curent al titularului, alte sume rezultate din operațiuni stabilite prin ordin ANAF și sume reprezentând TVA achitat în numerar. Important de menţionat este faptul că ultimele trei destinații menționate sunt posibile doar cu aprobarea ANAF, care este obligată să aprobe transferul în termen de maximum trei zile lucrătoare de la depunerea cererii. 

Din start se observă că slujba contabililor se complică, mai ales în cazul companiilor care încasează multe facturi și plătesc la fel de multe. Pentru fiecare operațiune suplimentară va fi nevoie de o cerere către ANAF, unde un inspector va trebui să o analizeze și să o aprobe sau să o refuze în termen de trei zile. Greu de crezut că ANAF are capacitatea de a gestiona un volum atât de mare de cereri. „Inspecția fiscală nu va mai avea timp să facă controale la evazioniști, nu va mai  aveatimp să analizeze transferurile de profit despre care se vorbește cu atâta aplomb de către mai marii zilei pentru că va trebui să verifice cererile contribuabililor onești care vor să aibă acces la banii din cont”, arată Gabriel Biriș. 

Critica este susținută și de Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR), care cuprinde majoritatea organizațiilor de afaceri din țara  noastră, inclusiv camerele de comerț. „Cu toate că în nota de fundamentare a proiectului de ordonanță noul mecanism este prezentat ca o măsură de combatere a evaziunii fiscale, plata cu întârziere sau neplata la bugetul de stat a TVA declarată de un contribuabil nu constituie evaziune fiscală, conform legii. Mai mult, pentru combaterea situațiilor privind neachitarea sumelor de TVA la termen sunt deja aplicate măsuri penalizatoare prin Codul de procedură fiscală, precum impunerea dobânzilor și penalităților de întârziere sau măsuri asiguratorii”, se arată în comunicatul CDR, în care se mai precizează că Trezoria și ANAF sunt „complet nepregătite din punct de vedere operațional pentru această măsură”. 
În orice caz, modalitatea de încasare și plată a facturilor cu TVA, ca și plata către buget sau recuperarea sumelor rezultate din decont, se complică. Firmele care lucrează cu cash, cu cardul sau cu tichete (de masă, cadou etc.) vor trebui să alimenteze în termen de șapte zile contul de TVA cu sumele aferente. Iar utilizarea acestor sume pentru plata furnizorilor va fi posibilă doar după acordul ANAF. Este evident că nu va fi deloc simplu pentru nimeni gestionarea unei asemenea volum de tranzacții, nici pentru contribuabili și nici pentru ANAF. „Noi am cerut deja să intrăm opțional în sistem de la 1 octombrie, pentru că trebuie să vedem practic cum funcționează înainte de a oferi soluții clienților, nu putem face experimente pe ei”, spune Marcel Vulpoi, partener la Vulpoi & Toader Management, compania de consultanță în domeniul fiscal și contabil.

Acest articol a fost publicat în ediția 38 a revistei Capital, fiind documentat în decursul săptămânii trecute. Până la închiderea ediției print nicio bancă nu avea definitivată oferta pentru conturile de TVA.