Rezerva terţiară lentă (RTL) de energie necesară pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă a Sistemului Energetic Naţional (SEN) în perioada de iarnă 2016 – 2017 (adică 15 noiembrie a.c.- 15 martie 2017) va fi asigurată de Complexul Energetic Hunedoara, de termocentralele pe gaze Iernut şi Brazi, de termocentralele pe păcură ale ELCEN Bucureşti şi Electrocentrale Galaţi şi de Veolia Energie Prahova – CET Brazi, potrivit unui act normativ elaborat de Ministerul Energiei. CEH şi cele două ELCEN-uri sunt companii de stat aflate în insolvenţă.
RTL reprezintă o suplimentare a rezervei tehnologice de sistem, nivelul de apă din lacuri, stocurile strategice de gaz şi păcură, necesară pentru funcţionarea corespunzătoare a SEN în condiţii meteorologice severe. Necesarul estimat de RTL este de 700 de MW, din care 460 de hMW sunt achiziţionaţi, de către Transelectrica (în calitate de operator de sistem), în regim reglementat, de la CEH, în baza unei decizii a ANRE din 22 iunie 2016. Pentru restul de 240 de hMW, Transelectrica a apelat la piaţa concurenţială, câştigătorii fiind termocentralele pe gaze, în special Iernut, a Romgaz, şi Brazi, a OMV Petrom.
În caz de condiţii meteorologice severe, cu temperaturi de -20 de grade Celsius, gazul nu mai poate funcţiona ca rezervă funcţională de energie pentru SEN, fie pentru că nu mai există presiune suficientă să fie împins pe conducte, fie că se diminuează drastic importurile de la ruşi. „Această situaţie se poate suprapune, de asemenea, peste lipsa aportului centralelor electrice eoliene în structura de producţie, ştiut fiind faptul că aproape toate tipurile de turbine eoliene nu funcţionează la temperaturi sub -20 grade Celsius. Totodată, având în vedere faptul ca vârful de sarcină pe timpul iernii se înregistrează seara, când centralele fotovoltaice nu funcţionează“, este scenariul avut în vedere de Energie. În aceste condiţii, ca o măsură suplimentară, Ministerul a decis ca Transelectrica să cumpere servicii RTL şi de la grupuri pe păcură (200 de MW). Cele trei companii desemnate sunt ELCEN Bucureşti, CET Galaţi şi Veolia Energie Prahova – CET Brazi. Preţurile de achiziţie urmează a fi stabilite prin decizie ANRE.
Zeci de milioane de lei pentru termocentralele statului
Aşadar, ce ştim în momentul de faţă este că funcţionarea în condiţii critice a SEN, la iarnă, va fi asigurată de CEH, companie de stat în insolvenţă , ELCEN Bucureşti şi CET Galaţi, de asemenea de stat, de asemenea în insolvenţă. „CEH furnizează servicii tehnologice de sistem, furnizată în sistem reglementat după cum urmează: reglaj secundar – 20 hMWh, la preţ de 81,45 lei/hMW/h, rezerva terţiară rapidă – 20 hMW/h, la preţ de 29,31 lei/hMW şi rezerva terţiară lentă – 460 hMW/h, la preţ de 27,21 lei/hMW“, precizează preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ.
Practic, statul a apelat tot la coloşii săi învechiţi şi energofagi ca la o ultimă ancoră de susţinere a sistemului. Cel puţin pentru CEH, companie aflată în pragul falimentului, cu datorii de sute de milioane de euro, iarna 2016 – 2017 este o mică gură de oxigen. În această iarnă, Transelectrica va cumpăra de la Hunedoara sute de mii de MWh, pentru care va plăti zeci de milioane de lei. Preţurile de achiziţie de la cele două ELCEN-uri pe păcură vor fi şi ele anunţate în perioada următoare. Veolia Prahova este companie privată, costul la care i se va cumpăra curentul va fi, de asemenea, stabilit de ANRE, pe baza datelor cu costurile ce vor fi depuse de către firmă.
În ceea ce priveşte decizia statului de a le întinde o mână de ajutor companiilor din subordine pentru programul de iarnă, trebuie avută în vedere şi componenta socială. CEH are 6.000 de angajaţi şi este în pragul falimentului iar ELCEN are, la rândul ei, 2.000 de angajaţi şi este în insolvenţă. Ambele companii au probleme de ani de zile, pentru că au costuri de producţie mari şi îşi găsesc doar cu greu loc pe piaţa liberă.
Cât de pregătiţi suntem pentru iarnă
Tot costul programului energetic de iarnă a fost estimat de către Ministerul Energiei la circa 2,2 miliarde de lei – 500 de milioane de euro. Cea mai importantă contribuţie o reprezintă apa din lacuri – 1,65 milioane de metri cubi, echivalent a1,65 TWh energie. La aceasta, se adaugă un milion de tone de lignit, necesarul pentru iarnă al Complexului Energetic Oltenia, 33.000 de tone de huilă, necesarul Complexului Energetic Hunedoara, şi 2,5 miliarde de metri cubi, stoc de gaze în depozite. Potrivit preşedintelui ANRE, la 31 octombrie, erau 2,4 miliarde de metri cubi de gaze în depozite, cea mai mare parte fiind stocuri constituite de Romgaz. „Anul trecut, au fost tot 2,4 miliarde de metri cubi. La sfârşitul perioadei reci, mai rămăseseră 850 de milioane de metri cubi“, arată Havrileţ. În total, pentru ca România să treacă cu bine iarna 2016 – 2017, perioada 15 noiembrie – 15 martie, are un disponibil de energie electrică de 22 TWh şi un necesar de energie calorică de 7,6 Tcal.
„Balanţele producţie – consum de energie electrică şi termică produsă în cogenerare, precum şi prevederile privind achiziţiile şi stocurile de combustibili şi apă, reprezintă un scenariu orientativ şi el va putea suferi ajustări în funcţie de cerinţele de asigurare a securităţii în exploatare şi stabilităţii în funcţionare a Sistemului Electroenergetic Naţional, în concordanţă cu situaţiile care pot apărea. Faţă de anii precedenţi, a crescut aportul energiei regenerabile la acoperirea curbei de sarcină, fapt ce determină o creştere a necesarului de putere de echilibrare a Sistemului Electroenergetic Naţional. Toţi producătorii de energie electrică dispecerizabili, împreună cu transportatorul şi distribuitorii de energie electrică, au obligaţia de a contribui la menţinerea siguranţei în exploatare a Sistemului Electroenergetic Naţional“, se arată în proiectul de act normativ ce detaliază Programul de Iarnă în domeniul Energetic.
Un Comitet interministerial pentru monitorizarea activităţii Comandamentului energetic de iarnă, în a cărui componenţă vor fi numiţi secretarii de stat din cadrul Ministerului Energiei, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi a Ministerulului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri vor avea atribuţii în urmărirea funcţionării operatorilor economici pe perioada de iarnă.
