'Proiectul de a avea o linie de cale ferată, pentru că nu este doar trenul, ci este mai ales calea ferată care permite această viteză, este un proiect la care Guvernul Chinei ţine foarte mult. L-a prezentat primul-ministru Li Keqiang anul trecut în vizita de la Bucureşti nu doar pentru România, ci pentru toate ţările din Europa Centrală şi de Est. Şi acum domnul Rus a intrat în discuţii mai avansate pentru că nu se poate face acest proiect pilot pe linia Bucureşti-Constanţa, acolo este coridor european şi Comisia Europeană se opune unui nou proiect. Însă cu ce am propus noi şi urmează să avem şi studiile de fezabilitate ar fi o linie care să lege Bucureşti-Iaşi şi mai departe spre Chişinău. Sigur, costurile sunt destul de mari, însă ca un prim proiect pilot pentru Centrul şi Estul Europei mi-aş dori ca România să fie prima care să aibă o asemenea linie, iar tehnologia dezvoltată în China s-a dovedit în ultimii ani ca fiind extrem de performantă şi extrem de sigură', a declarat premierul român la Beijing, după vizita efectuată marţi la Tianjin.

În privinţa preţului unei linii de mare viteză, respectiv pentru limita maximă de viteză de 350 de km/h, Ponta a spus că preţul mediu este 20 de milioane de dolari pe kilometru.

'Însă eu cred că România are nevoie, nefiind distanţe atât de mari, are nevoie de tehnologia care prevede 200-250 km/h. Aţi văzut, pentru Bucureşti-Constanţa, viteza de 160 km/h schimbă fundamental datele problemei', a spus premierul.

Ponta a explicat că proiectul ar urma să fie unul integrat.

'Problema principală este de finanţare pentru că, cu siguranţă, nici nu avem noi atâţia bani alocaţi şi pentru fonduri europene 2014-2020, avem cu totul vreo şapte miliarde de euro pentru toată infrastructura şi cea rutieră şi cea navală şi cea aeroportuară. Deci, problema, în primul rând este de finanţare şi dacă finanţarea vine din China evident că proiectul va fi integrat în acest sens', a declarat premierul, întrebat dacă proiectul include şi achiziţia de trenuri de mare viteză din China.

Premierul a explicat că a mai discutat cu premierul Li Keqiang, dar şi în cadrul reuniunii cu reprezentanţii marilor companii chineze, despre stadiul actual al proiectelor pe energie 'grupul 3 şi 4 de la Cernavodă, Tarniţa, Rovinari şi Complexul Energetic Hunedoara'.

'Şi să vedem cum putem să ajungem cât mai repede la faza de execuţie. Din punctual meu de vedere aceste proiecte care asigură independenţă energetică pentru România şi capacitatea noastră de a avea suficientă energie nu doar pentru ţara noastră, pentru Moldova, ci şi posibilitatea de a exporta în ţările din regiune. Este un proiect strategic, iar în acest moment singurii parteneri care au capacitatea financiară şi mai departe, sigur, şi cea tehnologică sunt cei din China', a adăugat el.

Premierul a ţinut să puncteze că firma chineză cu care se poartă discuţii pentru Grupurile 3 şi 4 de la Centrala de la Cernavodă deţine tehnologia Candu.