Potrivit datelor OPCOM (operatorul bursei de energie din România), centralizate de Capital, preţul mediu de pe PZU(Piaţa de Ziua Următoare) a fost de 134 de lei/MWh, în perioada ianuarie – iulie 2016, faţă de 151 de lei/MWh, în aceeaşi perioadă a anului trecut. Scăderea preţului energiei pe burse se înscrie într-un trend multianual, pentru că, în 2014, preţul mediu al PZU, pentru primul trimestru, depăşea 160 de lei.

Chiar şi piaţa PCCB, a contractelor bilaterale pe termen lung, înregistrează ieftiniri. Astfel, 2016 faţă de  2015, aduce o ieftinire de 3 lei/MWh (2%), la 157 de lei/MWh, de la 160 de lei/MWh.

 Cea mai brutală ieftinire lunară, an la an, de pe PZU o întâlnim în februarie – 28% şi în iulie – 26%. În toate celelalte luni, mai puţin ianuarie şi aprilie, s-au constatat de asemenea, ieftiniri, chiar dacă mai mici. Ieftinirea curentului a adus cu sine creşterea numărului de tranzacţii. Astfel, în primele şapte luni din 2015, se tranzacţionaseră pe PZU 11,3 milioane de MWh. Cantitatea tranazacţionată a urcat la 12,44 milioane de MWh în primele şapte luni din 2016.

Principalii factori

Trei factori principali au condus la această ieftinire: în primul rând, cuplarea pieţei din România cu cele din Ungaria, Slovaci şi Cehia, începând din noiembrie 2014. De la acest moment, preţul curentului din România a început să scadă, pentru că energia migrează de la piaţa ieftină la cea scumpă. “Practic, cuplarea pieţelor a eliminat de la tranzacţionare energia scumpă. În fiecare dintre cele patru ţări cuplate, se va tranzacţiona cea mai ieftină energie, lucru care pune presiune pe scăderea generalizată a preţurilor”, ne explică Octavian Lohan, directorul Dispecerului Energetic Naţional şi director – adjunct la Transelectrica, compania care administrează OPCOM.

Un al doilea factor îl reprezintă ponderea tot mai mare în structura de producţie de energie din România a regenerabilelor. În acest moment, capacitate totală de producţie în sectorului regenerabilelor a atins 5.000 de MW, de la 4.000 de MW la începutul lui 2015, cât trei centrale nucleare de la Cernavodă. Or, regenerabilele produc cea mai ieftină energie, pentru că toţi consumatorii români o suvbenţionează, prin sistemul certificatelor verzi.

În alt treilea rând, 2016 a fost un an foarte bun pentru Hidrolectrica, cu un profit brut de 780 de milioane de lei în primul semestru, de la 720 de milioane de lei anul trecut şi de la 500 de milioane de lei în 2014. Producţia a fost chiar mai mică decât anul trecut, 9 TWh faţă de 9,4 TWh, dar preţurile mai mici ale energiei din piaţă au atras apetitul cumpărătorilor care au achiziţionat pachete mai mari, alimentând, până la urmă, alte scăderi de preţuri.

“Scăderea continuă a preţurilor la energie este un trend multianual. Se întâmplă şi la noi, cum se întâmplă şi la vecini, şi în toată Europa. Conexarea tot mai mare a pieţelor, precum şi trendul din petrol şi gaze au împins preţurile în jos”, arată Lohan.

Consum în scădere

Pe lângă cei trei factori majori deja amintiţi, încă unul este adus în prim-plan de către preşedintele ANRE Niculae Havrileţ: scăderea generalizată a consumului intern. În perioada de maxim impact a crizei economice, 2008-2012, consumul a scăzut, pentru că activitatea firmelor a scăzut. Chiar în acele momente, energetică în care preţul energiei era mai mare decât acum, multe dintre companii au investit în sisteme de eficienţă energetică, care au redus consumurile specifice, cu rezultatul în scăderea generalizată a preţurilor electricităţii din piaţă. “… scăderea consumului, în special pe seama aplicării programelor de eficienţă. În continuare, creşterea producţiei de energie electrică din surse regenerabile şi descentralizarea surselor impune o presiune permanentă asupra preţului, în sensul micşorării acestuia”, arată Havrileţ.

În ceea ce priveşte PCCB, aşa cum am precizat deja, şi aici există o scădere mică de preţ. Totuşi, această piaţă este ceva mai inertă la evenimentele din cursul unui an, pentru că aici se tranzacţionează pachete mari de energie pe termene lungi, un an, trei ani, chiar cinci ani, iar preţurile sunt fixate, în general, de cumpărători din zona distribuţiei şi furnizării de electricitate, plus mari consumatori industriali, care au nevoie de predictibilitate pe termen lung în aprovizionare, fiind dispuşi să plătească mai mult pentru energie decât în PZU.

Ce se întâmplă în continuare

Scăderea preţului energiei de pe piaţă a antrenat cu sine ieftinirea cu 11%, din ultimul an, a preţului curentului pentru consumatorii casnici. Este adevărat că, în primul rând, ieftinirea s-a făcut pe baza scăderii cotei TVA la 20%, de la 1 ianuarie 2016, şi pe ajustarea tarifelor de transport şi distribuţie, dar şi ieftinirea curentului de pe PZU a contat, pentru că, de la 1 iulie 2015, piaţa energiei electrice a fost în proporţie de 50% liberalizată(acum este 70% – n.r.), adică jumătate din curentul pe care ni-l livrează acasă furnizorii de pe piaţa reglementată provine din piaţa liberă. Cealaltă jumătate este curent de la Hidroelectrica şi Nuclearelectrica.

Tendinţa de ieftinire a curentului, atât pe piaţa liberă, cât şi la consumatorii casnici va continua. Petrolul este încă la mai puţin de 60% din valorile atinse acum doi ani, gazul se ieftineşte şi el iar piaţa regională este sub o presiune tot mai mare pe preţ, din pricina afluxului de energie din zona regenerabilelor. Fiind cuplaţi cu celelalte pieţe, vom cunoaşte şi noi ieftiniri, mai ales că, şi în România, cantitatea de energie produsă de centralele eoliene şi fotovoltaice creşte de la an la an, iar această energie se vinde la cele mai mici preţuri dintre toate celelalte forme de energie, fiind beneficiară de subvenţii. “Tot mai multe cazuri de energie vândută la valori negative se înregistrează în ţările cu politici consistente de sprijin al producţiei din rersurse regenerabile. În Germania, de exemplu, energia produsă în termocentrale se vinde la 21 de euro  – 90 de lei şi trend-ul  de scădere spre 18 –  19 euro se preconizează a se menţine încă 2 – 3 ani”, arată preşedintele ANRE.

Cei mai scumpi producători

La preţuri de sub 150 de lei/MWh pe PZU, termocentralele şi Centrala Nucleară de la Cernavodă sunt excluse de pe piaţă, costurile lor de producţie fiind mai mari decât atât. La sub 140 de lei/MWh, nici Hidroelectrica nu mai poate vinde energie. Practic, PZU devine exclusiv o piaţă a producătorilor de energie din surse regenerabile şi a traderilor. Pentru termocentrale, Nuclearlectrica şi Hidroelectrica mai rămâne PCCB, dar preţurile în scădere şi de acolo pun serioase probleme de competitivitate firmelor. Rămâne de văzut cum se vor descurca în special termocentralele la niveluri atât de mici de preţ. În acest moment, şi Complexul Energetic Oltenia şi Complexul Energetic Hunedoara înregistrează mari pierderi iar termocentrala Brazi a Petrom funcţionează doar în momentele în care preţurile sunt mai bune sau ca să compenseze ieşirea bruscă din sistem a altor capacităţi hidro sau a unuia dintre cele două reactoare de la Cernavodă.

Piaţa energiei electrice pentru firme este complet liberalizată din 2013. Din 2018, şi piaţa consumatorilor casnici va fi complet liberalizată. În condiţiile unei pieţe libere, fiecare consumator va putea să îşi aleagă ce furnizor doreşte, criteriul financiar fiind determinant. O concurenţă deplină de piaţă ar trebui să aibă numai avantaje pentru consumatori. Pe de altă parte însă, „aripa protectoare“ a preţurilor reglementate nu va mai exista. Aşadar, dacă gazele sau electricitatea, din cauza unor factori de piaţă, se vor scumpi considerabil, atunci impactul se va transmite aproape integral în facturi. Ca să exemplificăm, putem considera un an extrem de secetos, cu penurie de apă pentru Hidroelectrica, care va necesita turarea la maximum a termocentralelor pe cărbuni pentru acoperirea deficitului de curent. Hidrocentralele sunt cei mai ieftini producători de curent iar termocentralele cei mai scumpi. Astfel, factura la curent a consumatorilor va creşte.

Preţul electricității contează în proporţie de circa o treime în preţul final de la noi de acasă. Restul de două treimi reprezintă o serie de taxe şi tarife, toate reglementate de stat. Preţul final, cu toate taxele incluse, al energiei electrice livrate la noi acasă este, funcţie de furnizor, între 520 şi 550 de lei/MWh.