Faţă de primul trimestru din 2013, preţurile s-au redus cu 0,6% (de la an la an), ceea ce indică o piaţă stabilizată, mai ales dacă se ia în considerare tendinţa sezonieră de a avea preţuri reduse în sezonul rece. De la momentul de vârf al pieţei imobiliare, consemnat în cel de-al doilea trimestru al anului 2008, preţurile rezidenţiale la nivel naţional au înregistrat scăderi medii anuale de 8,5%, cumulând o scădere totală de 41%, preţurile actuale fiind la nivelul celui de-al doilea şi celui de-al treilea trimestru din 2006, chiar înainte de “bula imobiliară”.

Preţurile pentru Bucureşti Centru au rămas stabile în primul trimestru al anului, după o fluctuaţie a indexului în trimestrele anterioare, şi au înregistrat o creştere de 2,5% faţă de primul trimestru din 2013 (de la an la an),  stabilind o tendinţă de creştere a pieţei de top la nivel naţional pentru o perioadă de peste un an. Pe de altă parte, preţurile pentru Bucureşti Periferie au continuat să înregistreze scăderi mai mari decât nivelul naţional, ajungînd până la 2,3% în perioada menţionată. În mod similar, preţurile rezidenţiale din Ilfov s-au redus cu 2,1% faţă de primul trimestru din 2013 (de la an la an).

Cea mai semnificativă creştere a preţurilor rezidenţiale la nivelul diviziunilor regionale ale indexului rezidenţial EPS este înregistrată de Nord, cu o creştere a preţurilor de 2% faţă de trimestrul precedent şi o creştere de 5,6% (de la an la an) faţă de perioada similară a anului precendent, având o tendinţă consecventă de creştere începând cu mijlocul lui 2012. Nord este diviziunea cu cele mai mici preţuri rezidenţiale la nivel naţional şi creşterea recentă poate fi explicată prin faptul că ajustarea preţurilor a fost începută înaintea celorlalte diviziuni.

Şi în Centru preţurile au crescut cu 2% de la an la an, fără fluctuaţii semnificative ale indexului. Moldova şi Muntenia au înregistrat, de asemenea, un comportament stabil al preţurilor timp de mai multe trimestre. Cele mai abrupte scăderi de preţuri au fost înregistrate de diviziunea Vest (-3,8%), urmată de Sud şi de Bucureşti şi Ilfov. Restul diviziunilor prezintă un index cu reduceri moderate de preţuri.

Dintre marile oraşe regionale ale României, Ploieşti a înregistrat cea mai mare creştere a preţurilor rezidenţiale, cu o rată de 7,5%, faţă de perioada similară a anului precent, acesta fiind urmat de Braşov, Constanţa şi Galaţi. Cele mai abrupte scăderi de preţuri în aceeaşi perioadă au fost înregistrate de Brăila, Oradea şi Craiova, deşi în cazul primelor două oraşe evoluţiile înregistrate de index par să fi fost afectate de fluctuaţii aleatorii; restul oraşelor prezintă preţuri stabile.

Dintre tipurile de proprietăţi analizate de indicele rezidenţial EPS, apartamentele au avut performanţe sub nivelul mediu, atât în Bucureşti, cât şi la nivel naţional, faţă de acelaşi trimestru al anului trecut. Proprietăţile noi din Bucureşti au rămas relativ stabile în ultimele patru trimestre, iar la nivel naţional proprietăţile noi au fost afectate mai puternic în comparaţie cu indicele naţional general.