Realitatea este, însă, că o bună parte a proiectelor publice ajung să nu se încadreze în termenele inițiale sau să-și depășească bugetul. Conform unui studiu realizat de Universitatea Aalborg din Danemarca, nouă din zece proiecte de infrastructură la nivel mondial își depășesc costurile estimate. Cele mai mari neconcordanțe se înregistrează în cazul căilor ferate, urmate de poduri și tuneluri. Pe locul trei se află investițiile rutiere.

Dar nici aeroporturile nu se lasă mai prejos. Noul aeroport al Berlinului va fi gata în cel mai bun caz în 2015 (față de termenul inițial 2011) și va costa de circa două ori mai mult decât se estimase (adică în jur de trei miliarde de euro în plus). Cu o sumă similară (dar în dolari) și-a depășit bugetul inițial proiectul de renovare a sectorului estic al podului Bay Bridge din San Francisco. În plus, lucrările au durat cu șase ani mai mult decât era prevăzut. Și tunelurile au parte adesea de creșteri de costuri și întârzieri semnificative: plus 8,6 miliarde de dolari și nouă ani în cazul Big Dig din Boston sau plus 4,8 miliarde de lire sterline și un an întârziere pentru cel de sub Canalul Mânecii. În cazul tunelului de cale ferată Hallandsas din Suedia, se pare că întârzierea va fi de zece ani, iar cheltuielile finale vor fi de cel puțin zece ori mai mari decât cele prognozate.

Motivele depășirii termenelor și bugetelor sunt diverse. În unele cazuri, constructorii sunt de vină de la bun început, căci oferă la licitații prețuri de execuție nerealiste. Conform unor surse din domeniul constructorilor de drumuri avem de-a face și în România cu un astfel de caz – Spedition UMB a câștigat în 2013 licitația pentru construcția lotului 4 din autostrada Lugoj-Deva pentru circa 95 de milioane de euro, respectiv 40% din suma estimată de CNADNR. Experții susțin că, cel mai probabil, firma nu va reuși să se încadreze în buget și că există fie riscul să dea bir cu fugiții și să întârzie astfel finalizarea autostrăzii Sibiu-Nădlac, fie să înregistreze pierderi semnificative.

În alte situații, proiectele tehnice sunt greșite sau neconforme cu realitatea din teren și trebuie adoptate alte soluții, mai scumpe sau de mai lungă durată. Există și destule cazuri în care apar provocări neprevăzute în timpul execuției, cum ar fi o structură a terenului diferită de cea estimată sau (nu numai în România) descoperirea unor rețele de infrastructură subterană necunoscute sau amplasate diferit. Nu în ultimul rând, fluctuațiile prețurilor materialelor de construcții sau ale forței de muncă (influențate uneori și de fluctuațiile cursului de schimb) sunt uneori mult mai mari decât s-a estimat. De exemplu, după aproape un deceniu de stagnare, prețul cimentului a crescut, în perioada 2004-2007, cu circa 40%. În același timp, între 2003 și 2008, sub impulsul boom-ului imobiliar mondial, oțelul s-a scumpit de aproape trei ori.

Click pentru mărire