Tarom, emblema aeriană naţională, compania unde niciun ministru al Transporturilor nu are curajul să se atingă de posturile confortabile pentru clientela politică, se apropie de faliment. În ultimii cinci ani, Tarom a fost conduscă de șase directori: Christian Heinzamnn, Gabriel Stoe, Dan Iulius Plaveti, Eugen Davidoiu, Florin Susanu și Daniela Dragne. Începând cu anul 2013, odată cu selectarea managerilor în conformitate cu OUG109/2011privind guvernanţa corporativă, în bugetul de venituri și cheltuieli al Tarom a fost instrodus un subcapitol, cheltuieli aferente contractului de mandat și a altor organe de conducere și control, comisii și comitete. Mai exact, managerii Tarom și membrii CA au fost plătiți din banii prevăzuți în subcapitoulul respectiv. În perioada 2013-2017, în bugetele de venituri și cheltuieli aprobate de Ministerul Transporturilor, s-au alocat aproximativ 15,8 milioane lei, din visteria operatorului aerian, pentru manageri și membri CA. Cei mai mulți bani s-au alocat anul trecut, când cheltuielile aferente contractului de mandat și a altor organe de conducere și control, comisii și comitete din cadrul Tarom a fost de 4,6 milioane lei, iar pentru acest an, aceste cheltuieli se ridică la circa 2,4 milioane lei.

De anul trecut, Tarom trebuia să zboare pe profit

După ce în perioada 2010-2012, compania a înregistrat pierderi în valoare totală aproximativ 183 milioane euro, oficialii Ministerului Transporturilor au decis să-l numească în fruntea operatorului aerian pe managerul privat, Christian Heinzmann, care s-a angajat, contra sumei de 14.000 euro/lună, că va avea grijă ca Tarom „să zboare pe profit“ în prima jumătate a anului 2016. De altfel, și în raportul „Performanța activității de transport aerian la operatorul național Tarom SA în perioada 2012 -2016“, întocmit de inspectorii Curţii de Conturi, în planul de administrare era prevăzut ca operatorul aerian să realizeze profit începând cu semestrul I al anului trecut. Obiectivele din planul de administrare s-au referit la reducerea valorii pierderii brute de la 253 milioane lei în anul 2012 la 202 milioane lei în anul 2013, 135 milioane lei în anul 2014, 50 milioane lei în anul 2015 și profit de 35 milioane lei în anul 2016, „valoare ce va fi atinsă în primul semestru al anului 2016 și va fi menținută în continuare“. În primăvara anului trecut, Christian Heinzamnn a fost schimbat pe motiv că nu ar fi respectat planul de administrare. Conform datelor Ministerului Finanțelor, pierderile Tarom au fost în 2013 de 103,16 milioane lei, în 2014-110 milioane lei, în 2015-27,4 milioane lei, iar anul trecut s-a înregistrat o gaură de 46,9 milioane lei.

 

Tehnocrații au schimbat de plan de administrare

În vara anului trecut, după demiterea managerului Christian Heinzamnn, cei doi interimari, Gabriel Stoe și Dan Iulius Plaveti au propus un alt plan de administrare. „Spre deosebire de planul de administrare inițial, care prevederea obținerea de profit începând cu anul 2016, planul de administrare 2016 -2019 prevede atingerea profitului companiei începând cu anul 2017. În concluzie, în perioada 04.11.2013 – 09.09.2016 cuprinsă între momentul revocării CA și data aprobării de către AGA a Planului de administrare 2016-2019, la nivelul Tarom nu a fost aprobat un plan de administrare care să fie însușit de membrii Consiliului de Administrație și pe baza căruia să poată fi evaluată performanța acestora, în vederea dispunerii măsurilor legale corespunzătoare“, conform datelor din raportul Curții de Conturi. În prezent, conducerea Tarom aplică planul de administrare 2016 -2019, document prevede atingerea profitului companiei începând cu anul 2017. În prezent, Tarom estimează pierderi de 206 milioane lei pentru acest an. În prima jumătate a anului, managerii Tarom au raportat „o gaură“ de 104 milioane lei.