Creșterea veniturilor personalului medical, eliminarea plafoanelor la CAS şi CASS, construirea de noi spitale și îmbunătățirea condițiilor din unitățile spitalicești, dar și accesul mai ușor al bolnavilor la medicamente gratuite și compensate sunt doar câteva dintre prioritățile noului Guvern cuprinse în programul pe sănătate.
Investiții „uriașe“ în spitale
Oficialii Ministerului Sănătății vorbeau recent despre finalizarea a cinci planuri regionale, care reprezintă baza pentru următoarele investiţii. Practic, lucrurile nu par deloc simple: sunt necesare investiții de miliarde de euro. Un exemplu în acest sens îl reprezintă intenția PSD de a construi, până în 2020, spitalul republican „Carol Davila“, cu peste 2.500 de paturi și o suprafață de 60-80 de hectare cu finanțare prin decontare a 750 de euro pe zi pe pat utilizat, pe modelul clinicii vieneze AKH. „Pe lângă acest complex gigant discutăm de 8 spitale regionale noi, care să fie similare cu acest complex, pe o dimensiune mai mică – circa de 1.000 de paturi. (…) Vor fi reabilitate și modernizate restul de spitale județene, care nu au fost reabilitate, de asemenea, 100 de ambulatorii de specialitate și 250 de unități de primire-urgențe“, a spus Liviu Dragnea, recent.
Investițiile în Sănătate promise pentru următorii patru ani sunt de cinci miliarde de euro, din care 3,5 milioane euro prin fondul suveran de dezvoltare și investiții, 300 milioane de euro din fonduri europene și 800 milioane de euro de la bugetul de stat. „Se vorbește despre investiții uriașe în infrastructură, însă nu și despre un managament bun la nivelul unui spital. Costruim spitale… poate că este o inițiativă bună, dar poate că nu de asta avem nevoie în momentul de față. Mai mult decât atât, într-adevăr, avem nevoie de investiții, însă și de gospodari“, este de părere medicul oncolog Bogdan Tănase. În opinia sa, fiecare spital ar trebui condus de un manager, și nu de un medic. „Un manager, cu studii în domeniu. Să vă dau un exemplu de management prost. Într-un spital s-a achiziționat un tomograf și fiindcă nu avea cine să îl folosească, acesta a stat închis într-o cameră ani de zile până a fost casat“, explică el. Bogdan Tănase, medic la Institutul Oncologic București, crede că, în momentul de față, României îi lipsește cu desăvârșire un plan de dezvoltare, care să fie înțeles de toți partenerii politici și să fie gândit în funcțiile de adevăratele nevoi.
Salarii fabuloase pentru medici
Cum de mai mulți ani, ne confruntăm cu problema legată de „lipsa medicilor“, nu este de mirare că România este cunoscută și pentru faptul că „exportă“, fără să vrea, genii în țări capabile să ofere atât cadru potrivit pentru această meserie, precum și salariile adecvate. Mai clar, din 2007 au plecat peste 11.000 medici pentru că, în UE, un rezident e plătit cu 1.100 euro pe lună, în timp ce la noi un specialist are un salariu de 500 euro pe lună. „Faptul că medicii nu au «migrat» în medicina privată arată că nici acolo nu sunt salarii sau condiţii de muncă mulţumitoare. Avem cel mai mic număr de medici la mia de locuitori, care sunt şi distribuiţi neomogen în teritoriu“, spune medicul de familie Alina Ioana Dida.
Pentru a opri exodul medicilor, noul Guvern promite, în programul de guvernare, salarii pentru medici, din 2018, care pornesc de la 1.200 de euro brut pe lună, pentru un medic rezident debutant, până la 3.600 de euro brut pe lună pentru un medic primar gradul V care lucrează în sistemul de urgenţă. Totodată, se vrea dublarea salariilor pentru asistenţi medicali, mai exact 2.150 lei salariul minim brut pentru infirmieri şi asistenţi sociali, 2.250 lei salariul minim brut pentru angajaţi cu studii medii de asistenţă socială şi 2.500 lei salariul minim brut pentru angajaţi cu studii superioare de asistenţă socială.
„Se promit salarii care vor rezolva, în viziunea partidului, criza de medici din țară. Dar medicii nu sunt nemulțumiți numai de salariile de aici, ci și de oportunitățile de carieră. În viziunea mea, PSD putea să facă modificări în strategia globală de sănătate. Traseul în carieră pentru un medic tânăr este neclar, în prezent“, punctează Bogdan Tănase.
În același timp, Sandra Adalgiza Alexiu, medic de familie, subliniază că, în România, acest deficit de medici și de asistenți afectează viața profesională a celorlalte cadre medicale. „În mediul rural, chiar nu are cine să te înclouiască atunci când vrei să îți iei concediu. Așa că trec anii și nu te mai bucuri de o vacanță“, spune ea. Conform declarației sale, 90% din medicii care au ales să își construiască un viitor în alte țări, s-au lăsat atrași de comunitățile locale unde li s-au oferit instrumentele cu care să lucreze și unde, chiar și-au dorit să lucreze. „La noi nu funcționează așa, fiindcă medicilor nu li se asigură posibilități de a-și face munca în condițiii ca în străinătate. Una dintre problemele de aici este aceea că medicina nu este privită ca o profesie liberală și că nu există o fluență în tot actul medical. Adică, la noi pacientul uită că e bolnav, la cât are de umblat“, spune Sandra Adalgiza Alexiu. Totodată, ea punctează faptul că niciun ministru nu a gândit un sistem care să funcționeze, fiindcă e dificil să o faci când nu ai idee dacă vei sta în funcție mai mult de un an.
Debirocratizarea accesului la tratament, precum şi introducerea de noi programe, printre care depistarea bolilor cardio-vasculare cu risc major sunt alte priorităţi noului Guvern.
