Sistemul public de pensii este cvasi-falimentar sub presiunea crescândă a numărului tot mai mic al celor care achită contribuțiile și a creșterii speranței de viață, implicit a pensionarilor. De aceea pensiile private sunt din ce în ce mai importante, fiind obligatorii pentru a completa veniturile celor care ies din câmpul muncii. Din păcate, nici pensiile private nu se află la un nivel suficient de mare pentru a susține actualii și viitorii pensionari.
Un studiu al EY arată că populația activă a globului a ajuns la cinci miliarde, iar suma medie de care o persoană are nevoie pentru perioada de pensionare este de cel puțin 100.000 de dolari. Dar valoarea activelor administrate de fondurile de pensii la nivel global este de 100.000 de miliarde de dolari, iar pentru a oferi suma calculată ca necesară pensionarilor ar trebui ca valoarea activelor să crească de cinci ori în următorii zece ani.
Situația se regăsește și în țara noastră, unde deși raportul dintre contribuabili și pensionari este egal cu cel din UE, valoarea nominală este mult mai mică. Un pensionar român din anul 2050 va primi 294 euro pensie lunară dacă salariul său va fi de 1.000 de euro anterior, în timp ce în UE pensia va fi de 1.170 euro, aferentă unui venit lunar de 3.000 de euro. În prezent, pensia medie lunară din țara noastră este de 200 de euro, în timp ce în Grecia se ridică la 882 euro, iar în Franța la 1.032 euro. Ceea ce face ca riscul de sărăcie și excluziune socială să fie de 35% în România, dublu față de media UE de 18,3%.
Contribuțiile sunt prea mici
La noi, completarea pensiei ar trebui să vină, în primul rând, de la fonduri de pensii private Pilonul II, la care contribuțiile sunt achitate automat de către angajatori. La un total de opt fonduri (la sfârșitul lunii iulie, conform datelor CSSPP, fiind inclus și Eureko) găsim 5,92 milioane participanți și o valoare a activului total de 11,967 miliarde lei, în timp ce valoarea activului net este de 11,961 miliarde lei. Din păcate, după o perioadă bună în ultimii ani, când randamentele fondurilor au fost mari datorită dobânzilor ridicate oferite de bănci și de titlurile de stat, în prezent, profitul fondurilor a început să scadă.
După primele opt luni ale anului, ultimele date disponibile, randamentul mediu al fondurilor este de 3%, cu un maxim de 3,48% pentru Alico (Metropolitan Life) și un minim de 2,28% pentru AZT Viitorul Tău (Allianz-Țiriac). Fondul cu cel mai mare număr de participanți, ING (administrat de NN), care reunește 1,85 milioane asigurați, a înregistrat un randament la opt luni de 3,27%, valoarea activelor ajungând la 8,35 miliarde lei. Fiecărui viitor pensionar îi revine suma de aproximativ 4.500 lei în acest moment, valoare care acoperă doar câteva luni de pensie medie. Chiar dacă prea mulți dintre acești asigurați vor rămâne câmpul muncii, este evident că trebuie mărită contribuția lunară pentru a ajunge la o sumă semnificativă la momentul pensionării. În prezent, contribuția este de doar 4% sin salariul brut și ar trebui să ajungă la 6% anul viitor.
