În perioada 2007-2013, rata absorbției pe Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) a fost de 88,36%. Principalele motive pentru care agriculturii autohtoni nu au reușit să acceseze toți banii europeni puși la dispoziție României au fost lipsa cofinanţării şi birocraţia.
Mai mult decât atât, România a dezangajat 940 de milioane de euro din bani europeni, ceea ce este o mare pierdere, deoarece se puteau realiza foarte multe obiective în mediul rural şi se putea reduce decalajul faţă de Uniunea Europeană, a declarat, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, în cadrul conferinței „Agricultură competitivă în 2016: Finanțare și tehnologii“, organizată de revista Capital.
„La aceste 940 de milioane de euro dezangajate, se adaugă reduceri şi corecţii de 344 de milioane de euro. În total, nu am reuşit să cheltuim 1,24 miliarde de euro. Corecţiile totale au fost şi din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) pentru plăţi directe şi măsuri de piaţă, deci penalizările totale aplicate României se ridică la 628 milioane de euro“, a precizat Irimescu.
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a absorbit 4,95 miliarde de euro din PNDR 2007 – 2013, la care se adaugă alte 3,5 miliarde de euro, sume transferate prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) pe măsuri de agromediu şi bunăstarea animalelor. În total, au fost 8,45 miliarde de euro, din care s-au cheltuit 7,15 miliarde de euro.
De ce am avut doar 88,36% rata absorbţiei – deşi într-adevăr este cea mai bună din România – dar nu s-a obținut 100%? „Problema cea mai importantă a fost cofinanţarea, respectiv asigurarea procentului de 50% de către beneficiari, motiv pentru care, anul trecut, s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro“, a explicat ministrul Agriculturii.
Pentru a evita această situație în noul PNDR, din perioada 2014-2020, autoritățile vor să simplifice cererile de finanţare pentru a încuraja fermierii să solicite bani europeni. „Este nevoie de o simplificare a cererilor de finanţare. Astăzi, din păcate, acestea sunt foarte stufoase. Sunt mulţi care, atunci când se uită pe documentaţii, renunţă să le mai depună. Vrem ca aceste cereri de finanţare să fie depuse la prima plată“, a spus directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, Andras Szakal.
Ce proiecte au fost accesate
În noul program, care deja a fost demarat abia în 2015, există peste 7.500 de proiecte, în valoare de 1,5 miliarde de euro. Urmează ca aceste proiecte să fie analizate în perioada următoare, astfel încât să ajungă în etapa de selecție, iar ulterior să se ajungă la contractare. „Deja 2.000 de proiecte dintre cele peste 7.500 au fost selectate. Am reuşit să facem asta pentru instalarea tinerilor fermieri şi am reuşit să facem primele plăţi“, a precizat Szakal.
Potrivit oficialului AFIR, până la sfârşitul lunii martie, toate proiectele depuse pe noul PNDR vor fi analizate, selectate, iar câştigătorii notificaţi. Acesta a mai spus că angajații AFIR s-au axat pe finalizarea vechiului program, ceea ce a determinat o amânare a procedurii de selecție pentru noul PNDR.
Recent, AFIR anunţa că a efectuat primele plăţi, de 3,9 milioane de euro, prin PNDR 2014 – 2020 şi că va efectua în continuare plăţi în valoare de peste 6 milioane de euro.
Subvenții de 2,7 miliarde de euro
„În ceea ce privește activitatea Agenției de Plăți și Intervenție în Agriculturo (APIA), în acest an ne propunem să efectuăm plăți de 2,7 miliarde euro, din care 1,7 miliarde euro pentru plățile directe“, a anunțat ministrul Agriculturii. Acesta a menționat că mai trebuie făcute plăți pentru 2015 în valoare de 1,3 miliarde de euro, dar este mult spus că există restanțe, pentru că plățile normale încep la 1 decembrie și se termină la 30 iunie. „După cum știți, am plătit avansuri între 16 octombrie și 30 noiembrie în valoare de 255 de milioane euro“, a completat Irimescu.
Condiții generale pentru accesarea subvențiilor
Pentru obținerea acestor plăți, fermierii trebuie să îndeplinească câteva condiții generale. Astfel, plata pe suprafață va fi acordată doar agricultorilor activi: persoane fizice, persoane juridice sau grupuri de persoane fizice sau juridice care pot dovedi dreptul legal de a utiliza exploatația și care desfășoară în cadrul exploatației lor o activitate agricolă. Noile reglementări exclud subvenționarea deținătorilor de terenuri agricole fără legături cu activitate agricolă. Astfel, nu mai sunt eligibile pentru plată aeroporturi, societăți de cale ferată, cluburi de golf, penitenciare sau Regia Națională a Pădurilor.
În cazul beneficiarilor care, în anul anterior, au primit plăți directe ce depășesc cuantumul de 5.000 de euro și se regăsesc pe lista excluderilor de la plată, aceștia pot deveni fermieri activi dacă dovedesc că activitatea agricolă desfășurată în exploatația lor reprezintă principala lor activitate.De asemenea, directorul general AFIR a menționat în cadrul conferinței Capital că va permite și fermierilor aflați în litigiu cu Agenția, să depună proiecte pentru finanțare. În ciuda faptului că banii europeni se obțin destul de greu, aceștia reprezintă singura salvare a agricultorilor români. Subvențiile acordate pentru terenuri și pentru animale, deși sunt mai mici decât cele de care beneficiază cei mai mulți dintre fermierii europeni, asigură o mare parte din cheltuielile aferente exploatațiilor agricole.
Avem absorbţie de peste 88% pe vechiul program, dar asta nu înseamnă că ne putem mulţumi doar cu atât.
Andras Szakal, directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale
