Lovitura de stat eşuată din vara acestui an a fost, pentru mulţi investitori turci, evenimentul care a declanşat decizia de a-şi diminua riscul afacerilor prin plasamente în străinătate. După mai bine de un deceniu în care Turcia a reuşit să-şi ţină motivaţi investitorii locali, datorită creşterii economice susţinute, capitalul turcesc a început să iasă din ţară, iar unul dintre marii beneficiari este România.

„Observ un interes sporit din partea investitorilor turci pentru piaţa europeană şi pentru cea românească, în special. În fiecare săptămână port discuţii cu unul sau doi investitori turci care îmi cer să le împărtăşesc din experienţa acumulată aici. Se fac investiţii şi în zona de producţie, nu doar în imobiliare“, a declarat într-un interviu acordat revistei Capital Ahmet Buyukhanli, autorul celui mai mare ansamblu rezidenţial dezvoltat de un investitor străin în România.

Un exemplu în acest sens este grupul turc Arçelik, care deţine producătorul de electrocasnice Arctic din Găeşti. Compania vrea să construiască în România cel puţin încă o fabrică, într-o localitate aflată lângă Găeşti, şi în acest sens vrea să aducă aici furnizori de componente din Turcia pentru a-şi uşura procesul de producţie.

Automobile Dacia a urmat aceeaşi strategie, prin atragerea furnizorului de scaune auto Martur lângă centrul de piese de schimb Renault din localitatea Oarja. Grupul turc Üstünberk, care controlează compania Martur, a inaugurat anul trecut prima sa fabrică din afara Turciei la Căteasca, în judeţul Argeş. Turcii au construit de la zero o fabrică de scaune auto pentru a deservi Dacia şi au promis că angajează 200 de oameni. De altfel, fostul preşedinte al Automobile Dacia, Nicolas Maure, anunţa la finalul anului trecut că vrea să atragă în Argeş 35-40% din furnizorii Dacia, ţările vizate fiind Franţa, Spania şi Turcia.

Investiţii masive

Martur nu este singura companie care a ieşit pentru prima dată peste hotare în România. Grupul turc ETI, care are şapte fabrici în Turcia, a început în această vară producţia la fabrica de biscuiţi din Craiova, după o investiţie estimată la circa 40 mil. euro. Fabrica turcilor este cea mai mare investiţie realizată de la zero din ultimii cinci ani în industria alimentară din România. Pentru unitatea din sudul ţării lucrează deja 190 de oameni.

Piaţa locală este atractivă şi pentru retailerii turci, prezenţi în număr tot mai mare în mallurile din România. Printre cele mai importante nume deja active aici se numără LC Waikiki, Koton, D'S Damat sau Penti.

„Ne aşteptăm ca anul viitor să vedem pe plan local noi concepte de retail din Turcia. Aceste brandurile au o dublă motivaţie, atât potenţialul României, cât şi încercarea de a-şi diversifica pieţele de desfacere, pentru a atenua riscurile geopolitice şi deprecierea lirei turceşti”, menţionează Daniela Popescu, senior associate în departamentul de retail al Colliers International.

Rezultate record

Valul de investiţii turceşti este explicat şi de faptul că afacerile din România se bucură de o creştere economică prognozată de FMI a fi cea mai mare din Europa în 2016.

Ahmet Buyukhanli a simţit din plin această evoluţie, după ce anul acesta a înregistrat cel mai mare volum de vânzări de la demararea cartierului de locuinţe Cosmopolis, în 2006, şi până acum. Omul de afaceri a vândut până la începutul acestei luni peste 400 de locuinţe în proiectul din Ştefăneştii de Jos, de lângă Bucureşti, şi se aşteaptă să încheie anul cu un volum puţin peste cel din 2015, când a vândut circa 460 de unităţi locative.

Familia Buyukhanli şi-a dobândit reputaţia prin construcţia de locuinţe şi hoteluri în Turcia, proiectul Cosmopolis fiind primul plasament în străinătate. Acum, Ahmet mai are de vândut circa zece apartamente într-un ansamblu rezidenţial finalizat în ţara sa şi spune că dacă i s-ar oferi ocazia să înceapă un nou proiect preferă să îl facă în România, nu în Turcia. El mai spune că până acum investitorii turci nu simţeau nevoia să iasă în afara ţării, dar declinul în care a intrat economia Turciei îi obligă să caute oportunităţi.

În ultimul deceniu, antreprenorul a construit la Ştefăneşti peste 2.300 de locuinţe, care ridică investiţia totală în Cosmopolis la circa 280 mil. euro, una dintre cele mai mari realizate într-un proiect imobiliar din România.

„Raportat la valoarea creditelor, gradul nostru de îndatorare este sub valoarea capitalului propriu investit. O mare parte din credite au fost achitate“, spune dezvoltatorul Cosmopolis despre situţia sa financiară.

În ritmul actual de construcţie, adică 500 de locuinţe pe an, proiectul familiei Buyukhanli se va finaliza peste 14 ani. Astăzi, dacă s-ar putea întoarce în timp, antreprenorul turc ar repeta investiţia din Ştefăneşti şi este pregătit să mai aştepte finalizarea proiectului încă 14 ani, însă spune că în 2010 răspunsul său ar fi fost cu totul altul. Chiar dacă ar putea grăbi construcţia Cosmopolis, omul de afaceri nu este dispus să livreze decât maxim 20% în plus faţă de volumul actual, deoarece ritmul de 35-40 de apartamente vândute lunar îi asigură absorbţia unităţilor construite.

Relaţie debalansată

În România funcţionează circa 14.000 de firme cu capital turc, ceea ce plasează Turcia pe locul trei într-un clasament pe ţări de rezidenţă a societăţilor înregistrate la noi. Investiţiile totale ale firmelor tuce în România, directe şi indirecte, depăşesc suma de 4 mld. euro.

Turcia este un important partener comercial al României, aspect evidenţiat de faptul că se plasează pe primul loc între statele non-UE ca destinaţie a exportului românesc şi pe locul cinci, în clasamentul general. Turcia ocupă locul 11 ca ţară de origine a importurilor din România, arată datele Ambasadei României în Turcia. De asemenea, Turcia se află pe locul cinci între statele cu care ţara noastră înregistrează excedent în balanţa de schimburi comerciale, soldul depăşind 540 mil. dolari.

Relaţia profitabilă de până acum ar putea fi însă afectată de criza valutară şi de declinul economic în care a intrat Turcia. Preşedintele Recep Tayyip Erdogan spunea recent că inamicii săi politici încearcă să saboteze economia cu speculaţii pe bursă, pe cursul valutar şi pe dobânzi, după eşecul de a-l înlătura de la putere prin tentativa de lovitură de stat din 15 iulie.

Situaţia instabilă din sud-estul continentului european este tulburătoare pentru toate economiile regiunii, însă, deocamdată România pare să aibă de câştigat de pe urma acestor probleme.

Primul declin din ultimii şapte ani

Economia Turciei s-a contractat neaşteptat în trimestrul trei din 2016, cel mai vizibil efect al pierderii încrederii investitorilor în urma tentativei de lovitură de stat, al atacurilor teroriste şi al instabilităţii politice. În perioada iulie – septembrie 2016, PIB-ul Turciei a scăzut cu 1,8% comparativ cu trimestrul trei din 2015, potrivit Oficiului de Statistică Turkstat, în timp ce analiştii se aşteptau la un avans de 0,3%. Ultima dată când economia a înregistrat un declin trimestrial a fost în trimestrul trei din 2009.

Consumul intern, responsabil pentru aproape o treime din activitatea economică, a scăzut cu 3,2% în trimestrul trei din 2016, în timp ce cheltuielile guvernamentale au urcat cu 23,8%, limitând impactul declinului de 0,6% în investiţii.

Moneda turcească atinge în fiecare săptămână noi minime istorice din cauza incertitudinilor politice. De asemenea, pieţele sunt îngrijorate şi de intervenţiile repetate ale lui Erdogan în probleme economice, preşedintele Turciei cerând de mai multe ori Băncii Centrale să reducă dobânda de politică monetară în pofida unei inflaţii ridicate de peste 7%.

Recent, Ankara a anunţat înfiinţarea unui fond în valoare de 73 mld. dolari pentru acordarea de condiţii mai bune de împrumut exportatorilor şi pentru sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, afectate de lipsa de numerar.

Pe fondul deprecierii lirei, care a pierdut 13% din valoare în ultima lună, Banca Centrală a Turciei a majorat luna trecută dobânda de politică monetară cu 50 de puncte de bază, după o lungă perioadă de scădere. Măsura nu a avut însă efect, având în vedere că tensiunile politice sunt la un nivel ridicat, iar relaţiile Turciei cu Europa s-au degradat.

MINI INTERVIU

Ahmet Buyukhanli: «Noul guvern ar trebui să facă tot posibilul să crească salariile»

Capital: Mulţi dezvoltatori au criticat programul Prima Casă pentru că alterează piaţa şi spun că este o greşeală să construieşti un proiect rezidenţial pe baza acestuia. Cum vedeţi impactul programului asupra pieţei imobiliare româneşti?

Ahmet Buyukhanli: Prima Casă ne ajută. Programul oferă încredere consumatorilor. Cumpărătorii se simt mai confortabil cu Prima Casă, chiar dacă băncile au produse care oferă condiţii de finanţare similare, cu excepţia avansului mai mare. Totuşi, o oprire a programului nu cred că va distruge piaţa. Dacă Prima Casa nu ar exista, sunt sigur că majoritatea cumpărătorilor care acum apelează la acest produs ar cumpăra oricum.

Capital: Vă aşteptaţi ca noua variantă în care va funcţiona Prima Casă din 2017 să mărească diferenţa dintre preţul apartamentelor vechi şi al celor noi?

A.B.: Construcţia de locuinţe noi ar fi trebuit favorizată încă de la începutul programului, pentru că ajută la creşterea economică a ţării. Nu mă aştept ca noua formă a programului să conducă la ieftinirea apartamentelor vechi. Poate peste 5-10 ani vor fi proiecte care vor depăşi ca preţ apartamentele vechi, dar în anumite zone. În cazul Cosmopolis, estimez că în următorii 5-10 ani, preţurile de aici le vor depăşi pe majoritatea celor practicate în cazul apartamentelor vechi. Acum, din cauza stadiului în care se află proiectului, suntem într-o gamă de preţuri inferioară, dar în timp mă aştept la o creştere a preţurilor în Cosmopolis.

Capital: Aveţi în plan creşteri de preţ pentru 2017?

A.B.: Avem. La nivel de piaţă, mă aştept la o creştere a preţurilor cu 5%.

Capital: Rata de neperformanţă a Prima Casă este nesemnificativă în acest moment. Credeţi că o creştere a indicelui ROBOR va tulbura piaţa?

A.B.: Sunt de acord că dobânzile vor creşte, dar nu cred că vor pune în primejdie piaţa. Nu mă aştept la o creştere prea mare a dobânzilor.

Capital: Anul acesta a fost construit un volum record de locuinţe în Bucureşti şi împrejurimi, circa 13.000 de unităţi, iar pentru anul viitor cifrele estimate sunt mai mari. În acelaşi timp, cumpărătorii sunt foarte activi. Ne putem aştepta la o nouă bulă imobiliară?

A.B.: În privinţa preţurilor, nu. Preţurile sunt încă la niveluri de discount. Sunt multe proiecte care au demarat acum şi vor limita creşterile abrupte de preţ.

Capital: Ce aşteptări aveţi de la noul guvern din România?

A.B.: Dacă noul guvern va reuşi să realizeze creşterea economică prognozată şi, dacă e posibil, chiar să îmbunătăţească situaţia, cred că lucrurile vor urma un curs natural. Ar trebui să guverneze aşa cum se aşteaptă oamenii. Ar trebui să facă tot posibilul să crească salariile populaţiei, pentru că asta ajută piaţa rezidenţială. În privinţa birocraţiei ar mai putea face mici ajustări, pentru a avea un mediu mai prietenos cu investitorii. Noi ne-am obişnuit deja, dar ar ajuta atragerea de investitori noi.