Pentru sectorul energetic, 2015 a fost un an extrem de greu. Căderea bruscă a cotației internaționale a țițeiului a tăiat drastic din bugetele de investiții ale companiilor petroliere, în special în zona de producție. Nici măcar șoferii nu s-au putut bucura pe deplin de scăderea prețurilor, întrucât mai bine de jumătate din prețurile carburanților este reprezentat de taxe și impozite, iar litrul de benzină și motorină a oscilat în jurul a 5 lei. Abia acum, după ce TVA a scăzut la 20% de la 1 ianuarie, prețul la sortimentele mai ieftine a scăzut sub nivelul de 5 lei. Noul an nu vine cu vești bune din punct de vedere al investițiilor. În lipsa unei actualizări a sistemului de redevențe, fostul și actualul Guvern au decis să mai prelungească facilitățile acordate sectorului petrolier la privatizarea Petrom din 2004. Doar că se va introduce un nou impozit de 35% pe profitul înregistrat de companiile de petrol și gaze strict din activitățile upstream. Potrivit unor surse guvernamentale, noul impozit va fi introdus abia din 2017, iar odată cu el vor fi acordate și unele facilități, în detrimentul altora care vor fi eliminate.

Insolvența acaparează coloșii de stat

Dacă Hidroelectrica ar putea ieși în acest an din zodia insolvenței, după o perioadă de câțiva ani în care a început să se redreseze, acum o altă compania de stat va intra în această procedură pentru a evita falimentul. Consiliul de Administrație al Complexului Energetic Hunedoara a decis cu doar două zile înainte de finele anului intrarea în insolvență a companiei pentru a se salva de la faliment, estimările privind 2015 indicând pierderi de aproape 100 de milioane de euro. "Am cerut conducerii CEH să îşi asume situaţia în care se găseşte compania, să înţeleagă că e nevoie să ia măsuri curajoase şi să împiedice alunecarea înspre o situaţie fără remediu”, a declarat noul ministru al energiei, Victor Grigorescu, care a întreprins o vizită la companie imediat după Crăciun. Potrivit unor surse citate de presa centrală, administratorul propus ar putea fi Euro Insol, companie condusă de Remus Borza, care este și administratorul judiciar al Hidroelectrica.

Strategia bat-o vina

Un sector de asemenea anvergură, de peste 30 de miliarde de euro dacă adunăm cifra de afaceri a companiilor din petrol, gaze și energie electrică, funcționează din inerție fără a avea o strategie actualizată, cu direcții clare pe termen mediu și lung. Strategia din 2007 este depășită de mulți ani, iar fiecare ministru care s-a perindat pe la conducerea acestui sector a promis că prioritatea sa este revizuirea strategiei. Doar Răzvan Nicolescu a reușit în decembrie 2014 să lanseze în dezbatere publică un astfel de proiect, dar sucesorul său, Andrei Gerea, nu a continuat proiectul și a declarat că vrea să vină cu o altă strategie actualizată și corelată cu o strategie de reindustrializare. Doar că declarația a rămas la nivel de promisiune. Acum, noul ministru Victor Grigorescu a anunțat, pe o rețea de socializare, că înainte de sărbători a desemnat echipa de proiect care lucrează la realizarea Strategiei Energetice Naționale, “prioritatea numărul unu a mandatului meu la minister”. “Strategia energetică este vitală pentru dezvoltarea corectă și echilibrata a acestui domeniu de importanță națională”, a spus noul ministru. Rămâne de văzut dacă în timpul mandatului limitat pe care-l are reușește sau nu să ducă la capăt acest proiect.

Chinezii dau semne că vor să vină

Chiar dacă strategia nu este definitivată, existând păreri atât pro cât și contra dezvoltării energiei nucleare, România a reușit să încheie în toamna anului trecut un memorandum pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Și acest proiect se află sub un mare semn al întrebării, atâta timp cât investitorul selectat – China General Nuclear Power Corporation încă așteaptă un răspuns clar din partea autorităților române referitoare la asigurarea unui preț minim pentru energia produsă. Un astfel de proiect a fost pus pe tapet și de Marea Britanie, tot în toamna anului trecut, acum așteptându-se un răspuns din partea Bruxelles privind legalitatea acordării acestui “ajutor de stat”. Așa cum spuneam, părerile sunt împărțite și la nivel european, sunt state precum Marea Britanie sau Franța a căror strategie este direcționată spre dezvoltarea energiei nucleare și țări precum Germania a cărei strategie este de a închide toate centralele nucleare. Oricum până la cele 10 miliarde de euro, promisiunile premierului chinez, investite în Europa de Sud-Est mai este cale lungă. Dar nu atât de lungă pe cât spun unii. Dacă autoritățile române nu au reușit să-i convingă pe chinezi să investească la noi, nu același lucru îl putem spune despre autoritățile kazahe. Chinezii s-au arătat interesați de preluarea a 51% din KMG International, companie care administrează în România rețeaua de benzinării Rompetrol și rafinăriile Petromidia și Vega Ploiești.  “Urmărim cu mare atenție îndeplinirea tuturor obligațiilor asumate de KMG International, în raport cu statul român, conform cadrului juridic românesc. Problematica Rompetrol este strategică pentru România”, a mai spus Grigorescu. Conform calendarului asumat de fostul guvern, anul acesta ar urma să fie organizată licitația pentru vânzarea pachetului de 26,7% din acțiunile Rompetrol Rafinare.