Produsul intern brut a crescut cu 3,8% anul trecut, arată datele (provizorii încă) ale Institutului Național de Statistică. Cea mai mare contribuție la această evoluție au avut-o sectorul de servicii (comerț, service auto, transport, depozitare, hoteluri și restaurante), cu un punct procentual din total. Cu câte 0,6 puncte procentuale au contribuit construcțiile, respectiv domeniul IT&C, în timp ce industria a adăugat 0,5 puncte procentuale la creștere. La polul opus se situează agricultura, care a avut o contribuție negativă de 0,4 puncte procentuale.
Anul 2016 arată, până la ora scrierii acestui material, încă și mai bine. În primele șase luni PIB-ul a crescut cu 5,2% față de aceeași perioadă a lui 2015. De această dată, capitolul comerț, service auto, transport, depozitare, hoteluri și restaurante a contribuit cu 2,1 puncte procentuale, fiind urmat de IT&C (cu 0,8 puncte procentuale). Industria este pe locul al treilea, cu 0,4 puncte procentuale (la fel ca valoarea adăugată brută din administrație publică, asigurări sociale, educație, sănătate și asistență socială).

Viitorul în roz

Comisia Națională de Prognoză (CNP) crede că, la nivelul întregului an, vom atinge o creștere economică de 4,8% (evoluție ce ar urma să rămână la un nivel aproximativ identic, cuprins între 4,2% și 4,7%, și în perioada 2017-2020). Cea mai impresionantă majorare ar trebui să se înregistreze în agricultură (+9,4% față de anul anterior), urmată de servicii (+5,8%) și construcții (+5,7%), în timp ce industria ar urma să urce cu numai 2,4%. Trebuie spus că estimarea CNP a fost recent revizuită în creștere, de la 4,2%.

Alte prognoze, datând de acum câteva luni, dădeau și ele cifre similare. România va înregistra în 2016 o creştere economică de 4%, cea mai rapidă din Europa Centrală şi de Sud-Est, anunțau în mai experții Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). La rândul lor, specialiștii FMI și cei ai Comisiei Europene văd o majorare a PIB cu 4,2% la finele anului, în timp ce, tot în mai, cei de la Banca Mondială au majorat cu 0,1 puncte procentuale, până la 4%, previziunile de creștere pentru țara noastră.

Portofele mai pline

Evoluția peste așteptări a PIB vine braț la braț cu alte cifre pozitive. În iulie 2016, de pildă, salariul mediu net pe economie a atins 2.078 de lei, în creștere cu 12,3% față de nivelul de 1.849 de lei atins în iulie 2015. La rândul său, nivelul de la mijlocul anului trecut era cu 7,5% mai mare decât cel raportat în urmă cu un an. În total, în ultimii doi am putea avea de-a face cu o creștere de circa 20% a salariului mediu.

În același timp, potrivit datelor INS, rata inflației pe 2015 a fost de -0,6%. Este prima oară în ultimii 45 de ani când acest indice atinge un nivel negativ la nivelul unui întreg an. Mulți dintre cititori își amintesc, desigur, că în anii ’90 au existat cinci ani în care rata inflației a fost de peste 100% pe an și că, din 1998 până în 2005, ea s-a scris cu două cifre. Și pentru 2016 veștile sunt asemănătoare – în perioada august 2015-august 2016, inflația a fost de -0,2% și, dacă nu va avea loc un eveniment neprevăzut, nu sunt motive ca ea să varieze foarte mult până la finele anului.

Și cursul de schimb al monedei nați­o­nale față de valuta europeană a avut o oarecare contribuție la stabilitatea și predictibilitatea economică. Astfel, dacă în 2015 acesta a fluctuat destul de mult, între 4,40 și 4,53 de lei, în 2016 banda de variație a fost mai mică (cel puțin până în prezent), între 4,44 și 4,53 de lei pentru un euro, un interval considerat acceptabil de marea majoritate a întreprinzătorilor și bancherilor. Nu acelaşi lucru se poate spune, însă, despre dolar. În 2015, cotația acestuia a variat destul de mult, între 3,77 și 4,21 lei, iar în 2016, între 3,91 și 4,21 lei. Impactul este uşor de intuit: exportatorii și importatorii din/către zone unde moneda americană este preferată (Asia, America, dar și, în destule cazuri, Rusia sau Turcia) au fost nevoiți să meargă pe sârmă, încercând să-și păstreze în paralel și profitabilitatea, dar și competitivitatea.

Se umflă deficitul comercial

Explozia lefurilor și prețurile în scădere au dus la o creștere semnificativă a puterii de cumpărare. Care a fost, cel mai probabil, principala cauză a avansului, într-un ritm alert, a importurilor. Acestea au atins 63 de miliarde de euro în 2015 (plus 7,6% față de 2014) și 38,1 miliarde de euro în primele șapte luni ale anului (cu 5,8% mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent).

Din fericire, și exporturile românești s-au situat pe plus. În 2015, acestea au totalizat 54,6 miliarde de euro (cu 4,1% mai mult decât în 2014), iar în perioada ianuarie-iulie 2016 au atins nivelul de 33 de miliarde de euro (cu 2,9% mai mult decât în același interval al anului trecut). Merită menționat că marea majoritate a mărfurilor vândute peste hotare au avut valoare adăugată mare sau foarte mare: maşini şi dispozitive mecanice, aparate şi echipamente electrice – 29,8%, mijloace de transport – 18,5%, produse chimice şi mase plastice – 9,1%, produse metalurgice – 8%, textile, confecţii, pielărie, încălţăminte – 10,4%, altele (mobilier, materiale de construcţii etc.) – 11,9%.

Rata de creștere a exporturilor a fost însă mai mică decât a importurilor, iar rezultatul evident al acestei evoluții a fost majorarea semnificativă a deficitului comercial (5,1 miliarde de euro în perioada ianuarie-iulie 2016, respectiv cu 30% mai mare decât cel din același interval al lui 2015).

Șomajul, pe minus

Dinspre piața muncii vin vești bune nu doar despre lefuri, ci și privind rata șomajului. Dacă la finele lui 2015 aceasta era de 6,7% (în creștere cu 0,1 puncte procentuale față de decembrie 2014), ultimele date disponibile arată că în iulie 2016 aceasta a fost de 6,1% (în scădere față de nivelul de 6,8% atins în aceeași lună a anului precedent).

În același timp, în perioada iunie 2015 – iunie 2016 numărul salariaților (exceptându-i pe cei din zona de apărare, ordine publică și siguranță națională) a crescut cu peste 3%, de la 4,55 de milioane la 4,70 de milioane. Cu circa 30.000 de persoane s-a majorat numărul de angajați în industrie, cu 19.000 în comerț, cu 18.000 în domeniul hoteluri și restaurante, dar și în zona de activități de servicii administrative și de suport, cu 16.000 în construcții și cu câte 13.000 în zona IT&C și în sănătate.

Tot mai atrăgători

O bună parte din aceste noi locuri de muncă au apărut ca urmare a investițiilor străine. Anul trecut, acestea au totalizat trei miliarde de euro, în creștere cu 25% față de 2014. Ritmul de majorare s-a păstrat la un nivel apropiat și în primele șapte luni ale lui 2016, când s-au înregistrat 2,34 miliarde de euro ca investiții străine directe (cu 19% mai mult decât în același interval al lui 2015). „Investițiile străine reprezintă o prioritate pentru Guvernul României și este important să vedem cum putem gestiona proiectele începute și cum putem crea condiții ca România să devină din ce în ce mai atractivă pentru investitori“, spunea în primăvară ministrul Economiei, Costin Borc, la inaugurarea noii unități de producție de cutii de viteză automate din cadrul Star Assembly Sebeș. Firma face parte din grupul Daimler, care ar urma să investească în România, în următoarea perioadă, peste 300 de milioane de euro.

Pe lista celor mai recente obiective realizate cu bani de peste granițe se găsește și fabrica de elicoptere de la Ghimbav inaugurată de curând și pentru care Airbus a cheltuit peste 51 de milioane de euro. „Am inaugurat astăzi o investiție pe termen lung, într-un domeniu strategic, care îmbină schimbul de tehnologie, formarea profesională și noi game de producție“, spunea premierul Dacian Cioloș. Nu pot fi uitate noile unități de producție a componentelor auto deschise în mai la Oradea de Inteva și în septembrie la Râmnicu Vâlcea de Faurecia, fabrica de gips carton a Siniat inaugurată în urmă cu aproape 12 luni la Turceni după o investiție de 50 de milioane de euro sau uzina de sortare și tratare a deșeurilor municipale pe care ar urma să o construiască în curând Sustainable Waste Treatment SL la Tecuci (proiect în valoare de 25 milioane euro). Iar enumerarea ar putea continua.

Atenție la supraîncălzire

În ciuda cifrelor bune, spectaculoase uneori, există destule voci care ne îndeamnă la prudență. Vorbește, desigur, și experiența de acum aproape un deceniu, când după boom a urmat o cădere ale cărei urme unii le mai simțim și astăzi. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, de exemplu, avertiza că este preferabilă o creștere economică mai mică, dar constantă, în locul uneia mari, dar riscante. „Unii spun că vor creștere economică de 7% pentru că au făcut un calcul și, dacă avem 7% pe an, în 15 ani îi ajungem pe ceilalți. Noi am mai avut 7-8% doi ani la rând după care ne-am ocupat de corecții și ne certăm și în prezent de ce a fost nevoie să facem acele corecții“, a arătat el.

Și Isărescu, și alți experți tind să creadă că evoluția semnificativă a PIB (în primele șase luni ale anului am fost pe locul întâi în Uniunea Europeană la acest capitol) se bazează prea mult pe consum și mai puțin pe creșterea producției sau pe investiții. În plus, consumăm mult din import, după cum o arată deficitul comercial în creștere semnificativă. Luna trecută, ministrul Finanțelor, Anca Dragu, susținea însă că evoluția economiei este una sustenabilă, „bazată pe un avans cu 15% al cheltuielilor cu investiţiile, cu 9% al construcţiilor în trimestrul al doilea şi realizată în condiţiile unei reduceri a creșterii comerţului cu amănuntul; în plus, serviciile pentru întreprinderi şi-au amplificat creşterea de la 7,8% în primul trimestru la 9,5% în trimestrul al doilea.“ Ea admitea că un efect important îl are consumul, ca urmare a majorărilor salariale și reducerii TVA. „Dar avem și creșteri de investitii, iar investitorii vin și ca urmare a unei percepții bune față de Romania. În februarie, Comisia Europeană a decis că România nu mai are dezechilibre macroeconomice. Aceasta a fost o informație percepută ca atare de piețe și a stimulat încrederea investitorilor. Așa că temerile legate de o posibilă revenire la perioada anterioară crizei nu sunt întemeiate“, explica șefa de la Finanțe.

Unii spun că vor creștere economică de 7% pentru că au făcut un calcul și, dacă avem 7% pe an, în 15 ani îi ajungem pe ceilalți. Noi am mai avut 7%-8% doi ani la rând după care ne-am ocupat de corecții și ne certăm și în prezent de ce a fost nevoie să facem acele corecții.
Mugur Isărescu, guvernator BNR

6,1%
a fost rata șomajului în iulie 2016, în scădere cu 0,7 puncte procentuale față de nivelul atins în aceeași lună a anului precedent

– 0,2
a fost rata inflației în perioada august 2015-august 2016, arată datele Institutului Național de Statistică. În 2015, acest indicator a fost de -0,6%