Vecină a Ucrainei, România s-a aflat în ultimele luni aproape de ultima criză energetică şi politică din Europa, una care ameninţă să afecteze securitatea aprovizionării cu gaz şi să arunce UE în haos economic. În ciuda dependenţei continentului de gazul natural şi de petrolul rus, România este singură ţară sud-est-europeană despre care se crede că se apropie de autosuficienţa energetică şi este în mare parte neafectată de criza din Ucraina.

Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru energie român, a declarat că eforturile recente de explorare arată că România are resurse semnificative de gaze naturale în largul Mării Negre, a căror extragere ar urma să înceapă până la sfârşitul lui 2019. Aceste resurse şi gazul de şist vor ajuta România să-şi satisfacă nevoile energetice şi chiar să devină un exportator de gaze naturale.

România deja îşi satisface 80% din aceste necesităţi din propriile surse energetice de petrol, gaze, cărbune, energie nucleară şi hidroenergie, în timp ce restul de 20% este importat din Rusia, spre deosebire de Ucraina şi Bulgaria, care depind aproape în întregime de importurile de gaze naturale ruseşti, scrie 'Voice of America'.

Pe lângă resurse semnificative de gaze în largul Mării Negre, Administraţia SUA pentru informaţiile din domeniul energiei estimează că România are 1.400 de miliarde de metri cubi de gaz de şist, cea de a treia rezervă din Europa după Polonia şi Franţa.

Criza declanşată de anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia şi o dispută privind plata facturilor a încurajat şi mai mult Bucureştiul să urmărească independenţa energetică, continuă 'Voice of America'. În mai, vicepreşedintele american Joe Biden a vizitat România pentru a discuta alternativele la dependenţa Europei la energia rusă şi posibilitatea ca România să devină un punct cheie de conexiune pentru pieţele energetice între Est şi Vest.

Ambasadorul României în SUA, Iulian Buga, a declarat că actuala criză din Ucraina evidenţiază necesitatea de a accelera procesul.

'Asta nu are legătură doar cu criza actuală din regiune, ci şi cu viitorul, pentru că nevoia de energie există de ceva timp şi continua să crească. Cu sau fără această criză, tot trebuie să găsim noi resurse, iar subiectul energiei a fost mereu un element important în securitatea fiecărei ţări', a spus Buga.

O altă consecinţă a crizei din Peninsula Crimeea este construcţia unui sistem de interconectare între România şi Republica Moldova, o mică fostă republică sovietică din estul României care este 100% dependentă de importurile energetice ruse. România şi R. Moldova au puternice legături istorice şi culturale, notează 'Voice of America'.

De asemenea, România realizează un studiu de fezabilitate privind construirea unei conducte de interconectare care va permite ca gazul natural din Azerbaidjan să fie transportat prin Georgia în România şi apoi mai departe în Europa Centrală şi de Vest. Ministrul delegat pentru energie, Răzvan Nicolescu, că această conductă va ajuta regiunea să facă faţă oricărei probleme viitoare în alimentarea cu energie.

Nicolaescu a spus că Europa va continua să importe gaze naturale şi petrol din Rusia, dar aceste importuri vor reprezenta nişte procente acceptabile şi vor asigura că energia nu va mai fi folosită ca armă politică.

Sectorul energetic în plină dezvoltare ar urma să fie principalul motor de creştere şi creator de joburi, în contextul în care România depune eforturi să prindă din urmă statele UE mai bogate. Conform datelor guvernamentale, sectorul energetic ar urma să creeze singur 20.000 de joburi în România în următorul deceniu, mai precizează 'Voice of America'.

Agerpres