Finalizat pe 26 februarie la Bruxelles, Raportul de ţară al României pentru 2016, care este în faza de Document de lucru al Serviciilor Comisiei Europene, a fost discutat lunea trecută la Palatul Victoria.
Ministerele au avut termen până vineri la prânz să transmită la MAE, pe baza Raportului, propuneri, care să fie discutate cu Comisia Europeană în cadrul reuniunii bilaterale în sistem videoconferinţă, care a fost stabilită pentru 29 martie. La întâlnirea de luni s-a stabilit, potrivit surselor noastre, că elaborarea Programului Naţional de Reformă 2016 (PNR) şi transmiterea acestuia la Comisia Europeană până pe 15 aprilie reprezintă o prioritate pentru România. Ministerele mai au sarcina ca până pe 9 martie să trimită la Externe măsurile pe care le doresc introduse în PNR în scopul atingerii obiectivelor naţionale Europa 2020, dar şi pentru a răspunde provocărilor identificate de Comisia Europeană în Raportul de ţară 2016. Măsurile trebuie să poată fi implementate într-un orizont de timp de 12-18 luni şi să fie coerente cu programul de guvernare.
Concluzii ale Raportului
Raportul evaluează economia României prin prisma analizei anuale a creșterii pentru 2016 efectuate de Comisia Europeană, care a fost publicată la 26 noiembrie 2015. Emigrația puternică, inclusiv a lucrătorilor cu înaltă calificare, combinată cu îmbătrânirea populației, reprezintă o provocare pentru sprijinirea unei economii competitive. Reducerea din 2014 a contribuțiilor la sistemul de asigurări sociale a sprijinit limitarea, până acum, a costurilor unitare ale muncii, însă acestea pot să depășească productivitatea muncii în viitor, deoarece piața forței de muncă se restrânge.
Finanțele publice au fost stabile în 2015, dar se prevede o deteriorare a acestora ca urmare a creșterii cheltuielilor și a reducerii TVA-ului și a altor taxe. Se preconizează că noile reduceri fiscale din 2016 și 2017, precum și creșterea salariilor din sectorul public vor majora deficitul la 3,75% din PIB până în 2017. Se așteaptă ca datoria publică să crească la peste 40% în aceeași perioadă.
Cel de al treilea program de asistență financiară pentru balanța de plăți (2013-2015) s-a încheiat în septembrie 2015, fără a se fi finalizat bilanțul. România și-a menținut obiectivul pe termen mediu în 2015, dar se preconizează că se va abate în mod semnificativ de la acesta în 2016 și 2017. S-au realizat progrese limitate în domeniul respectării obligațiilor fiscale. S-au realizat progrese limitate în ceea ce privește îmbunătățirea stabilirii salariului minim și introducerea venitului minim de incluziune. Legea privind darea în plată poate genera un risc sistemic pentru întregul sector bancar, cu riscuri pentru stabilitatea sectorului financiar și cu implicații asupra întregii economii. Se estimează că deficitul finanțelor publice va crește de peste trei ori ca procent din PIB în numai doi ani.
