Aceasta este partea „bună“ a celor două falimente, având în vedere că vânzările mai mari vin mai ales din împărțirea portofoliilor rămase neacoperite prin falimentarea celor doi jucători de talie mare. Partea „rea“ a fost decontată, până acum, doar de consumatori care au plătit prețuri mai mari, însă 2017 este foarte posibil să aducă surprize mai puțin plăcute și la nivelul pieței.
După primele nouă luni din 2016, piața asigurărilor crescuse cu 12% față de aceeași perioadă a lui 2015. Această evoluție care poate părea un semn bun pentru domeniu este, defapt, un rezultat contextual și reprezintă partea bună a falimentelor a două mari societăți de asigurări: Astra și Carpatica. Firmele rămase în piață au preluat pur și simplu portofoliile celor două, dar la prețuri substantial mai mari.
Că plusul din primale trei trimestre ale anului trecut vine din cele două falimente se poate vedea mai ales din structura portofoliilor pec lase de asigurări.
Pe zona asigurărilor de viață și a celor de locuință sunt scăderi, CASCO a crescut doar marginal, în timp ce clasa X, adică RCA, a crescut cu aproape 1 miliard de lei în perioada septembrie 2015-septembrie 2017. RCA era exact business-ul principal al Astra și, mai ales, al Carpatica.
Creșterea din 2016 nu poate fi explicată printr-un avans al cuprinderii în asigurare (care, de fapt, a scăzut) și nici printr-o creștere majoră a vânzărilor de mașini noi.
Scăderi aproape certe în 2017. Cine va pica mai rău și cine ar putea fi pe plus?
Aceasta a fost, așadar, partea bună pentru concurență în ceea ce privește cele două falimente. Partea proastă, însă, va veni în 2017, un an în care, cel mai probabil, piața asigurărilor va fi pe minus.
Scăderea este aproape sigură în primul rând pentru că vechii clienți ai Astra și Carpatica au fost deja preluați, deci baza de raportare(finalul lui 2016) va fi la maximum din această privință.
În al doilea rând, primele cinci luni ale acestui an vor fi marcate de prețurile RCA plafonate la un nivel cu mult mai mic decât cel la care asigurătorii au fost obișnuiți să vândă în 2016. Din acest punct de vedere, cele mai afectate vor fi chiar firmele care au preluat masiv din portofoliul Astra, încă din momentul falimentării companiei, în august 2015. Ele nu vor mai avea cum să reînnoiască acele contracte la prețurile din momentul preluării, având în vedere că tarifele sunt acum plafonate.
În această categorie, lider este Asirom, care a preluat tot ce a putut de la Astra, mai ales camioane.
În acest fel, compania membră a VIG a reușit și să treacă, suprinzător, pe primul loc în piață, după primele șase luni din 2016 și să se mențină foarte aproape de această poziție după primele nouă luni.
La finalul lui 2016, Asirom va marca o creștere semnificativă, având în vedere că după primele nouă luni subscrisese deja cu aproape 50% mai mult decât în tot anul 2015. Pe finalul lui 2015 și începutul lui 2016, Asirom a reușit să preia bună parte din portofoliul de camioane al Astra cu prețuri de 2,5 ori, chiar 3 ori mai mari decât al firmei falimentare. În acest moment, plafonarea tarifelor nu mai permite nici măcar un preț de 1,5 ori peste ce avea Astra.
Un alt mare pierzător, al cărui viitor este, de altfel, incert având în vedere că ar trebui să aducă în jur de 33 de milioane de euro pentru a îndeplini normele de solvabilitate, va fi City Insurance, care, în acest moment se află într-un boom fără precedent, fiind singura firmă care vinde RCA la prețuri sub plafonul maximal. Acest boom se va sfârși în mai 2017, cel târziu, când expiră perioada de șase luni cu prețuri plafonate. Este posibil, însă, ca firma să nu mai supraviețuiască până atunci, având în vedere cerințele ASF.
Vor mai pierde și firmele de asigurare care au „nimerit“ în zona RCA mai mult fără voia lor, în urma modificării normelor ASF și a celor două falimente. Este vorba aici despre Generali și Groupama care lasă de înțeles, din relația cu brokerii, că au vândut RCA mai mult decât și-au dorit și care, ca efect, vor achita și daune mai mari decât se așteptau în 2017.
Pe de altă parte, în 2017 și-ar putea consolida poziția de lider Allianz-Țiriac, firmă care a continuat să meargă pe „drumul ei“ șI în 2016 și a urmărit în primul rând profitul, nu cota de piață. Un an mai bun decât pentru alții ar putea avea și Omniasig VIG care a intrat în aproape toate contractele cu companii private sau de stat lăsate libere de falimentul Astra. Aceste tipuri de înțelegeri, având în vedere și experiența majoră pe zona de corporate pe care o au specialiștii Omniasig, vor putea fi prelungite în 2017, aducând o stabilitate a portofoliului.
Probleme la Carte Verde, probleme pentru întreaga piață
O sursă de pierderi pentru toți jucătorii care vând RCA pe piață ar putea fi, însă, Biroul Asigurătorilor Auto din România (BAAR), al cărui fond ar trebui alimentat suplimentar dacă Fondul de Garantare a Asiguraților nu grăbește ritmul de plată în numele Astra și Carpatica. O majorare a contribuției asigurătorilor către fond a devenit aproape o certitudine.
Disponizbilitățile BAAR au sczăut, într-un singur an de la 15 milioane de euro la sub 7 milioane de euro și continua să scadă. Un posibil faliment al City Insurance ar face situația și mai gravă, având în vedere că și City este expusă pe asigurări emise către șoferi care conduc în afara țării. În acest moment, BAAR are de primit în jur de 17 milioane de euro de la FGA, doar în numele daunelor provocate în afara țării de șoferi cu RCA la Astra.
BAAR este formată din toți asigurătorii care vând RCA în România și este parte a Consiliului Birourilor Auto de la Bruxelles. Acest sistem, cunoscut drept sistemul Carte Verde, a fost conceput pentru a garanta plata daunelor transfrontaliere.
Când un asigurat român provoacă o daună în Italia, de exemplu, dosarul este gestionat și achitat de Biroul Auto din Italia sau de un corespondent italian al asigurătorului român care a emis polița RCA. Ulterior, sumele sunt decontate către asigurătorul român. Dacă acesta nu plătește, Biroul Auto din Italia va chema în garanție BAAR, care este obligat să achite.Aici apare o altă problemă pentru că, dacă la nivelul Consiliului Birourilor se constată că, în numele BAAR, au venit prea multe chemări în garanție, Consiliul poate decide sancționarea organismului din România.
