Ani la rând s-au clasat pe locuri importante în elita businessului românesc, însă criza economică și-a pus grav amprenta asupra afacerilor derulate de cei șase “regi ai asfaltului”. Cum s-a ajuns în această situație? O explicație simplă este că afacerile cu statul sunt și mumă, dar și ciumă. Toate cele șase firme-fanion în domeniul construcției de autostrăzi și reabilitărilor de drumuri obțineau “contracte grase” de la autorități și instituții de stat. De îndată ce România a intrat în rândul statelor europene, condițiile de participare la licitații s-au modificat, astfel că și regii asfaltului au avut de suferit. Pe lângă ei, mii de angajați au rămas fără loc de muncă, iar mare parte dintre ei au salarii restante de recuperat ca urmare a intrării firmelor în insolvență. Problemele cu legea i-a trimis după gratii pe unii dintre cei șase oameni de afaceri.

Afacerile, îngropate de reducerea investițiilor

Contractele derulate cu statul au betonat afacerile deținute de „regii asfaltului“. Asta la începutul crizei, întrucât pe parcurs au apărut fisuri. Cât de sănătoase au fost afacerile de zeci sau chiar sute de milioane de euro se poate observa acum, când toate cele șase companii sunt în insolvență

Au făcut averi de milioane, au înregistrat creșteri fulminante ale businessurilor de la an la an, dar s-au trezit peste noapte cu afacerile spulberate. Este vorba despre așa-numiții „regi ai asfaltului“, care ani la rând au beneficiat de contracte uriașe cu statul. Au realizat investiții de zeci de milioane, în utilaje moderne, în personal – au făcut angajări pe bandă rulantă, dar odată cu condițiile dure impuse în contractele publice pentru construcția sau reabilitarea de drumuri și autostrăzi afacerile au intrat pe o pantă abruptă. Un alt motiv este scăderea investițiilor în infrastructură derulate de statul român. Potrivit datelor anunțate de statistică, în primele nouă luni ale acestui an, volumul lucrărilor de construcții inginerești (categorie în care intră drumuri, căi ferate, poduri, aeroporturi, stadioane etc.) au scăzut cu 28,3% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cealaltă monedă a fondurilor europene

Banii europeni alocați României pentru perioada 2007-2013, în valoare de 4,4 miliarde de euro,  prin Programul Operațional Sectorial Transporturi, au avut o contribuție majoră în dezvoltarea infrastructurii. Dar ce este gratis nu înseamnă neapărat că este și ușor de luat. Majoritatea contractelor derulate cu fonduri europene au ajuns pe mâna constructorilor de talie internațională, iar companiile românești au reușit să fie doar subcontractori, câștigurile fiind astfel mult mai reduse. „Fondurile europene au fost accesibile în baza unor condiții destul de dure impuse prin contracte. Constructorii români, obișnuiți cu fel de fel de tertipuri și claimuri, nu au putut câștiga prea mult din ele“, ne-au explicat experți din domeniu. Mai mult, practicile „neortodoxe“ la care au apelat unii constructori români au condus la blocarea programului pe o perioadă de câteva luni, astfel că și gradul de absorbție a ajuns în prezent la doar 46%, în timp ce plățile intermediare efectuate de Comisia Europeană se ridică la 1,6 miliarde de euro.

Probleme cu legea

Unul dintre cele mai relevante cazuri de practici ilegale este cel al patronului Romstrade, Nelu Iordache, care, în noiembrie 2012, a fost arestat preventiv și apoi trimis în judecată sub acuzații de fraudă cu fonduri europene: înșelăciune, fals, spălare de bani și delapidare. Odată cu arestarea omului de afaceri, Romstrade a început să piardă contract după contract. Mai întâi, cel de construcție a primului lot de autostradă de la Nădlac la Arad, unde au și existat fraudele comise, conform anchetatorilor, apoi, cel privind realizarea pasajului de pe Șoseaua ­Mihai Bravu din Capitală. Din vara acestui an, Nelu Iordache se află în arest la domiciliu, în timp ce Romstrade „este plimbată“ de la un administrator la altul, nereușind să iasă la liman. Așa cum se poate observa din tabelul alăturat, de la o avere de 200 de milioane de euro la începutul crizei, Iordache nici nu a mai intrat în elita oamenilor de afaceri în acest an. „Trăiesc pe banii soției“, ni s-a destăinuit omul de afaceri, precizând că nici card bancar nu mai are.

Primul semnal al insolvenței a apărut însă în vestul țării, la compania controlată de Georgică Cornu. „Dacă băncile ne-ar fi creditat mai departe, am fi putut evita această reorganizare. Dacă nu există înțelegere din partea creditorilor, nu ai ce face. Ești la mâna lor“, spunea, în 2012, Georgică Cornu. Omul de afaceri nu a putut găsi calea de redresare, astfel că afacerea pe care o deținea, Confort SA, a intrat în insolvență. Cea mai dură lovitură pentru timișorean a venit însă în primăvara acestui an, când a fost reținut de procurorii de la DIICOT, fiind suspectat într-un dosar de evaziune fiscală de câteva zeci de milioane de lei.

Un alt milionar aflat pe lista „regilor detronați“ este Beniamin Rus. Selina SRL a intrat anul acesta în insolvență, fiind implicată, în toamna anului trecut, într-un scandal legat de o posibilă mită pe care un angajat al companiei ar fi încercat să i-o ofere ministrului transporturilor de la acea vreme, Dan Șova.

În insolvență a intrat și Vectra Services, companie deținută de milionarul Marcel Butuza. Zvonuri de faliment au început să circule încă din toamna anului trecut, iar datele financiare confirmă cele publicate de revista Capital. În 2013, brașovenii de la Vectra au intrat pe pierderi de 9,7 milioane de lei, la o cifră de afaceri de 153 milioane de lei, cu 45% mai mică față de anul de glorie 2011.

Pe lista regilor asfaltului ajunși după gratii se află și Theodor Berna. Tehnologica Radion și-a cerut în luna septembrie insolvența, la doar trei săptămâni de la arestarea lui Theodor Berna. Cel mai nou exemplu de companie ajunsă în insolvență este Vega 93, deținută de gălățeanul Corneliu Istrate. La începutul săptămânii trecute, Tribunalul Galați a admis cererea companiei de intrare în procedura insolvenței. Problemele financiare la Vega au început să apară după ce, în 2010, Corneliu Istrate a ales să se retragă de la conducerea companiei, lăsând celor doi copii businessul de peste 80 de milioane de euro. În acel an, profitul net al companiei se cifra la peste șapte milioane de euro, iar în 2012 a ajuns la doar 75.000 de euro. Motiv pentru care omul de afaceri a revenit anul trecut la conducerea companiei însă afacerile nu au mai putut fi salvate. Anul trecut, profitul Vega 93 a crescut de peste zece ori, însă cifra de afaceri a coborât cu aproximativ 25%, ajungând la 58 milioane de euro.