Umflă retailerii preţurile înainte de Black Friday ca să pară reducerea mai mare? Şeful eMAG susţine că zona de e-commerce este una dintre cele mai transparente, iar dinamica preţurilor este foarte mare, ţinând cont de mai mulţi factori, în primul rând de concurenţă. „Produsele au un preţ de bază, care este preţul care câteodată e recomandat de producător, altădată este, pur şi simplu, preţul la care îţi calculezi că ar trebui vândut produsul respectiv, cum spun americanii, „to worth”, atât valorează produsul respectiv. Dacă valorează 100 lei, acela este preţul lui de bază şi, din când în când, produsele se întorc la preţul lor de bază. Nu ştiu, aş putea spune, undeva într-un an, cred că stau trei luni la preţul de bază, după care, mai e o promoţie de două săptămâni, după care se mai intoarce la preţul de bază. Şi de aici, foarte multe variaţii, şi oamenii spun: „Păi de ce l-ai mai crescut acolo, ca să-mi spui din nou că dai reducere?”. De fapt, acela este preţul de bază”, explică Stanciu.
Există, bineînţeles concepţia asta că Black Friday duce cumpărătura dintr-una raţională – cumpărătura e, în general, un act raţional, te gâdeşti că chiar ai nevoie, chiar este cel mai bun preţ, este cel mai bun serviciu – într-una emoţională: „Acum este pentru mine, mă răsfăţ, chiar îmi cumpăr şi eu ceva…”. Aseară, am fost la un restaurant şi discutau oamenii de lângă despre ce şi-au luat de Black Friday: „Cum, nu ţi-ai luat nimic de Black Friday?”. Adică, dacă nu ţi-ai luat nimic de Black Friday eşti cam rămas pe lângă. Unii se împotrivesc, nu vor să se ducă în zona emoţională şi găsesc motive: „Lasă că îi ştiu eu pe comercianţii ăştia cum fac, vor să-mi ia banii cu forţa din buzunar şi vor să…”, adaugă el.
Există însă şi situaţii în care retailerii „o dau în bară”. Iulian Stanciu spune că nici eMAG nu a făcut excepţie. „Am avut caz în care am vândut laptopuri, telefoane la 1 leu. Cred că a fost acum doi ani imediat după Black Friday. S-a speculat foarte mult că a fost o campanie de marketing. N-a fost o campanie de marketing. A fost o chestie de erori în lanţ, umane, ceva similar cu ceea ce este la dezastre în aer, când pică un avion. Greşeşte cineva, combinat cu nişte verificări care nu au fost făcute la timp. Se întâmplă lucrurile acestea. Ok, nu zic că e bine, dar pentru noi e un proces de învăţare”, a arătat el.
