Un proiect de modernizare și extindere a rețelei de linie ferată există încă din 2012, dar până acum nu s-a luat nicio măsură de implementare a acestuia. Rețeaua feroviară constituie un potențial încă neutilizat pentru dezvoltarea Bucureștiului în sine și a relațiilor sale cu lumea, se arată în raportul pe 2018 al Ordinului Arhitecților București.

Gara de Nord din București utilizează modelul gărilor terminus, în care transportul feroviar ajunge până aproape de centrul orașului, fără însă a-l străpunge. La aproape 150 de ani de la construcție, Gara de Nord este subcapacitată pentru deschiderea teritorială pe care o are. Posibilitatea demolării și reconstrucției unei gări noi pe același amplasament este restricționată de statutul său de monument istoric, primit și ca urmare a arhitecturii și ingineriei moderniste.

Totuși, construirea unei gări noi poate face subiectul unui concurs de soluții care să ofere variante mai apropiate de capacitatea gărilor europene și mai bine legată la rutele internaționale, dezvoltând zona și implicând ambele gări (de Nord și Basarab) în sistem. Gara de Nord, alături de celelalte gări existente (Gara Obor, Gara Progresul, Gara Titan, etc.), dar și de căile ferate ocolitoare ale Bucureștiului, pot pune bazele acestui sistem feroviar urban, dedicat nevoilor de mobilitate de proximitate (din zona metropolitană) și regională, sugerează arhitecții. „Rețeaua feroviară de suprafață, actualmente în curs de eliminare într-un ritm galopant, poate fi transformată într-un sistem feroviar urban care poate fi extins în timp și gândit complementar cu traseele tramvaiului urban existent“, se arată în raportul citat.

CITIȚI ȘI Firea preia de astăzi autorizarea transportului de călători în Bucureşti-Ilfov

Momentan, principala stație din România este subcapacitată și subadministrată. Spațiile sunt neîntreținute și pline de magazine parazitare. Zona de primire a Gării de Nord este invadată de autoturisme și este lipsită de spațiu public. Clădirea este neîntreținută și menține intervenții necorespunzătoare pentru statutul său, constată specialiștii.

 

Discuții fără rezultat

În 2016, arhitecţii Centrului de Excelenţă în Urbanism „Ion Mincu“ (CEP) au prezentat autorităţilor publice un proiect de transformare a Gării de Nord într-o Eurogară, cu o valoare de piaţă de circa 2,4 mld. euro. Proiectul ar putea fi terminat în minim zece ani, dacă se apelează la un parteneriat public-privat. Iniţiatorii susţin că în această formulă investiţia ar putea începe să fie amortizată încă din cel de-al treilea an de funcţionare a zonei de mall şi birouri.

 

Un astfel de proiect ar putea schimba complet zona, însă până atunci spațiul interior al Gării de Nord arată asemenea unui bazar, în care activitățile comerciale sunt amplasate haotic. Gările europene au renunțat de mult timp la chioșcuri, pentru a crea spații comerciale distribuite coerent. „Prioritate are informarea călătorilor, amenajarea locurilor de așteptare și accesibilitatea cât mai bună spre peroane. Toate acestea nu se regăsesc în Gara de Nord, unde lipsesc panourile de informare în punctele cheie, iar accesul spre peroane se face printre chioșcurile amplasate incoerent“, se mai precizează în raportul arhitecților.

CITIȚI ȘI Marile proiecte care ar schimba România, înţepenite de incompetenţă

Discuţiile despre transformarea Gării de Nord într-un obiectiv comercial şi public modern au început cu mulţi ani în urmă, ba chiar în 2011 s-a ajuns până la semnarea unui memorandum între ministerele transporturilor din România şi Belgia ce prevede cooperarea în vederea modernizării infrastructurii de transport din Bucureşti, proiect care include şi schimbarea la faţă a Gării de Nord. Ca şi în cazul celorlalte proiecte propuse pentru modernizarea celui mai important nod feroviar din România şi pe acesta s-a aşternut praful şi a fost înghiţit de birocraţie.

Noul proiect prezentat de arhitecţii CEP a început cu un studiu de fezabilitate realizat încă din 2014 care propunea coborârea liniilor de cale ferată în subteran și crearea unui spațiu care să devină o esplanadă verde. Partea dintre gară și pasajul Basarab urma să devină un centru de afaceri, iar în zonele de triaje a fost prevăzută construcția a două eco-cartiere.

 

În 2016, proiectul a fost remodelat și eficientizat, astfel încât s-a ajuns la o soluție tehnică care cuprinde o  Eurogară cu două terminale: Gara principală se propune a fi mutată la o distanță de circa 1,3 km, la nord de Podul Grant. Ea ar fi legată de mijloacele de transport în comun de pe Calea Griviței și s-ar construi simultan cu un mall adiacent. Întregul ansamblu ar fi legat de Gara de Nord actuală printr-o zonă urbană densă, cu clădiri de birouri, centru de afaceri, clădiri administrative și săli de conferințe, un eco-cartier și dotări comerciale, culturale și de agrement. Soluția propune o legatură rapidă de tip monorail (ca la aeroporturi) între cele doua terminale.

„Un asemenea proiect ambițios ar atrage investiții în Capitală și în țară și ar transforma zona într-un puternic motor al dezvoltării economice și sociale“, spune urbanistul Mircea Enache, directorul CEP şi președinte al companiei EMI Systems din Washington și al International Urban Alliance. Pentru ca acest proiect să fie realizat este nevoie, însă, de o colaborare între Ministerul Transporturilor, CFR şi primăria municipiului București.

Transformarea gărilor în zone comerciale devine tot mai populară în ţările dezvoltate. Un exemplu este oraşul polonez Poznan, de patru ori mai mic decât Bucureştiul, care a reuşit să îşi transforme gara centrală într-un adevărat obiectiv turistic şi comercial. Reuşita acestui oraş ar trebui să fie mai mult decât un exemplu pentru autorităţile române în condiţiile în care toate companiile care au participat la dezvoltarea proiectului sunt prezente în România de ani buni. Ultimele estimări ale reprezentanţilor CFR  indică un buget de investiţii necesar modernizării Gării de Nord de circa 400 mil. euro. Cu 385 mil. euro investiţii, sumă suportată din fonduri private, gara din Poznan a fost transformată într-un centru comercial care cuprinde 230 de magazine, împărţite pe o suprafaţă închiriabilă de 58.000 mp (cu 45% mai mare decât a mallului Promenada din Bucureşti), 19 platforme de autobuz, o parcare pe trei etaje cu 1.500 de locuri şi 2,5 km de reţele feroviare noi în zona gării.