Din lista proceselor de arbitraj în care statul este parte, numărul celor câștigate de România poate fi numărat pe degete. Mai grav este că statul a pierdut „pe barba lui“ mare parte dintre ele. Adică, el a fost cel care s-a adresat instanțelor de arbitraj, cerând daune de sute de milioane, și nu doar că nu a primit niciun ban, dar a fost obligat să achite și cheltuielile de judecată ale părții incriminate.
Un astfel de caz este cel în care statul, prin Societatea de Administrare a Participaţiilor din Energie (SAPE), a cerut despăgubiri de la Enel de 834,2 milioane de euro şi de 378,6 milioane de lei pentru nerespectarea contractului de privatizare a filialei Electrica Muntenia Sud. Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris a dat însă câștig de cauză italienilor și a obligat statul să plătească cheltuieli de judecată în valoare de 1,5 milioane de euro. Până la finele anului, Curtea de la Paris s-ar putea pronunța în alt caz deschis de SAPE împotriva grupului Enel, prin care cere despăgubiri de peste 500 milioane de euro, tot pentru privatizarea filialelei Electrica Muntenia Sud.
Cazuri pierdute
Trebuie amintit și faptul că împotriva italienilor de le Enel există un precedent. În 2013, statul a pierdut ambele procese care vizau contractele de privatizare pentru filialele Electrica Banat și Dobrogea, acestea fiind primele două din cele cinci filialele care au fost privatizate. În acest caz, statul cerea despăgubiri de aproape 40 de milioane de euro. Un alt proces pierdut a fost cel cu nemții de la E.ON, unde statul pretindea despăgubiri de circa 50 de milioane de euro, pe același considerent – neîndeplinirea obligațiilor asumate prin contractele de privatizare.
Și aici, decizia Curții a fost în favoarea investitorului, statul fiind bun de plată. Mai exact, a fost nevoit să acopere cheltuielile de judecată ale nemților. În cazul celei de-a cincea filială Electrica privatizată, și anume Oltenia, care a fost cumpărată de cehii de la CEZ, arbitrii de la Paris au dat o decizie favorabilă statului, însă despăgubirile acceptate au fost de doar 5,7 milioane de euro, față de peste 80 de milioane de euro cât ceruse statul român.
Kazahii au început procedurile
Compania Naţională de Petrol şi Gaze din Kazahstan, KazMunayGas, și KMG Internațional, fostul grup Rompetrol, au demarat acţiunile în justiţie împotriva României, după ce procurorii DIICOT au instituit sechestru pe rafinăria Petromidia, în cadrul unui dosar penal ce vizează modul în care aceasta a fost privatizată, întrerupând astfel planurile societăţii cu privire la vânzarea unui pachet de acţiuni la KMG International către o firmă chineză. Primul pas constă în notificarea Guvernului Cioloș, care potrivit lui Azamat Zhangulov, vicepreședinte senior al grupului petrolier, are la dispoziție între 3 și 6 luni să ajungă la o soluție amiabilă cu investitorul, care se simte lezat de acțiunile instituților statului român. Purtătorul de cuvânt al Executivului, Liviu Iolu, a explicat că guvernul a primit notificarea, dar aceasta este doar o etapă precontencioasă. „Premierul român a spus că în acest moment nu poate influenţa statul român, autorităţile judiciare şi ancheta în curs a procurorilor“, a explicat Iolu. Dacă până la finele anului nu se va ajunge la o soluție, ceea ce este foarte puțin probabil, statul se va alege cu un nou proces de arbitraj.
