Județul Suceava și în special municipiul Suceava sunt ocolite de orice investiție. Din păcate, foarte multă lume se plânge că orașul este prea aglomerat, îți ia o oră și jumătate să-l traversezi.
La capitolul investiții, sucevenii au avut parte, în ultimii ani, numai de promisiuni. Dacă în 2015 erau anunțate proiecte în valoare de zeci de milioane de lei, în prezent, prea puține s-au concretizat. Locuitorii judeţului Suceava nu beneficiază de niciun kilometru de autostradă, în schimb este tăiat de drumul european 85 care traversează Europa de la nord la sud. În România, E85 începe de la vama Siret, se intersectează cu municipiul Suceava şi oraşul Fălticeni. Drum european 58 taie judeţul Suceava de la est la vest, traversează oraşele Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Suceava şi localitatea Salcea spre Botoşani.
Dacă tot nu se anunţă construcţia unei autostrăzi în următorii 10 ani în judeţ, din anul 2008, oficialii Companiei Naţionale de Autostrăzi se chinuie să construiască o şosea cu patru benzi a oraşului. Construcţia centurii municipiului Suceava, o investiţie foarte bună pentru zonă, a fost abandonată în 2012 chiar dacă era realizată în proporţie de 90%. Şoseaua este vitală pentru suceveni însemnând singura soluţie de deviere a traficului greu. Ministerul Transporturilor a promis că ultimii kilometri din şoseaua de centură a oraşului Suceava se vor finaliza în toamna acestui an.
La începutul acestui an, ministrul Transporturilor, Dan Costescu a anunțat că în judeţul Suceava sunt prevăzute investiţii în infrastructura de transport de peste un miliard de euro, conform ultimei forme a Master Planului General de Transport.
„Ultima formă a Master Planului General de Transport al României prevede intervenţii în infrastructura de transport de aproximativ 43,5 miliarde de euro. Pentru judeţul Suceava, intervenţiile în infrastructura de transport însumează 1.024,5 milioane de euro, din care 651,64 milioane de euro pentru intervenţiile din sectorul rutier, reprezentând proiectele drum expres Paşcani – Suceava şi Suceava – Siret şi drumul Transregio RT 45. Pentru intervenţiile aferente sectorului feroviar, valoarea estimată a proiectelor de reabilitare a căii ferate Paşcani – Dărmăneşti şi electrificarea sectorului de cale ferată Dărmăneşti – Vicşani este de 341 de milioane de euro” se arată într-un răspuns al ministrului Transporturilor la o solicitare făcută de deputatul Ovidiu Iane.
Investiții răzlețe
Una dintre cele mai importante afaceri din județ este Egger. Compania este un producător austriac de materiale lemnoase care a intrat pe piața autohtonă în 2006. De-a lungul timpului, austriecii au investit sute de milioane de euro în fabrica de la Rădăuți, unde în 2014 avea 682 de angajați. După ce în 2010, grupul anunța investiții de 150 de milioane de euro pentru o linie de producție în Rădăuți, în 2015 austriecii au investit aproximativ 20 milioane de euro într-o instalaţie de reciclare şi o unitate de colectare a deşeurilor lemnoase. În 2014, producătorul a înregistrat o cifră de afaceri de 1,3 miliarde de lei prin Egger România SRL Rădăuți și încă 284 de milioane de lei prin compania Egger Technologia SRL Rădăuți.
Un alt business mare din județ este Ambro Suceava, care din păcate este în declin. Ambro Suceava este o companie producătoare de hârtie şi carton ondulat din România. Combinatul de Celuloză şi Hârtie, astăzi Ambro, s-a deschis Suceava în anul 1962 şi a fost ani lider în ceea ce privește producţia de hârtie şi de celuloză. În anul 1996, francezii de la Rossmann au cumpărat fabrica de celuloză şi hârtie, întreprinderea la care cândva lucrau 3.000 de oameni, astăzi mai are doar vreo 509 angajaţi. Chiar dacă a fost şi încă este o afacere profitabilă, francezii au început demolarea mai multor construcţii şi instalaţii uzinale ce sunt întinse pe o suprafaţă de 30.000 metri pătraţi. Clădirile şi instalaţiile respective nu mai sunt folosite de ani buni, majoritatea din anul 2007,când combinatul şi-a restrâns activitatea.
Un alt jucător important din zonă este Marelvi Impex. Compania a fost înfiinţată în anul 1995 cu capital exclusiv românesc, activând în sectorul de retail electrocasnice şi cunoscând o creştere constantă. În paralel a dezvoltat şi propria reţea de Service pentru aproape toate produsele comercializate.
Începând cu anul 2000 Marelvi s-a orientat către distribuţie, identificând pe piaţa de electrocasnice oportunităţile ce au marcat dezvoltarea ulterioară a companiei. An de an în portofoliul Marelvi au intrat branduri de prestigiu şi pe măsură ce a trecut timpul şi experienţa a devenit din ce în ce mai elaborată, ajungând astfel în topul celor mai importante firme de distribuţie electrocasnice.
Anul 2007 aduce Marelvi în topul clasamentului jucătorilor din domeniu, ocupând poziția de lider. Începând din aprilie 2008, Marelvi a devenit unic importator şi distribuitor al produselor frigorifice Liebherr pe piaţa românească.
Astăzi, Marelvi se numără printre primii trei cei mai importanţi distribuitori naţionali de echipamente electronice şi electrocasnice din România, la sfârşitul anului 2014 cifra de afaceri înregistrată fiind de aproximativ 167 milioane de euro.
Judeţul Suceava în cifre
Populaţie totală: 634.810 persoane
(la recensământul din 2011)
Produs Intern Brut: 13,5 mld. lei
Creşterea reală a PIB: 3,5%
Număr mediu de salariaţi: 94.500
Câştigul salarial mediu net lunar: 1.461 lei
Rata şomajului: 6,2%
Statistici nu prea îmbucurătoare
Cu un Produs Intern Brut (PIB) de 13,5 miliarde de lei, Suceava se situează, ca putere economică, la egalitate cu Bacăul şi după judeţul Iaşi (cel mai dezvoltat din regiunea Nord-Est, cu un PIB de 21,9 mld. lei).Celelalte judeţe din regiune au valori inferioare la Produsul Intern Brut: Neamţ 9,4 mld. lei, Botoşani 7,4 mld. lei, Vaslui 6,3 mld. lei. La rata şomajului, Suceava, cu 6,2%, se apropie de asemenea de Bacău (6,5%), stă mai bine decât Vaslui (10,7%), dar mai prost decât celelate trei judeţe din regiune, dintre care cel mai bine poziţionat este Iaşi (4,4%). Salariul mediu lunar net din Suceava, 1.461 lei, este egal cu acela din judeţul vecin Botoşani (1.460 lei), dar sensibil mai mic decât la liderul regiunii, Iaşi (1.789 lei), dar destul de mult deasupra judeţului codaş Neamţ (1.376 lei). Economia judeţului a avut un an 2014 foarte bun, cu o creştere de 5,7%, după care a urmat o ascensiune de numai 3,5%, anul trecut. Pentru acest an Comisia de Prognoză anticipează un avans de 4,3%, iar pentru 2017 şi 2018, creşteri de 4,1% şi 4,4%.
