Creșterea finanțării sec­torului populației din ultimii ani nu a modificat substanțial ni­ve­lul mare al expunerii instituțiilor de credit față de ad­ministrația publică. Deținerile de titluri de stat ale băncilor au­toh­to­ne și creditele acordate de către acestea sectorului guvernamental, ca pondere în total active, situează România pe al doilea loc în Uniunea Europeană la sfârșitul anului trecut. Ponderea se ridică la 22,6%, doar ușor mai mică decât în Ungaria, în timp ce media europeană este de 9,2%. Față de 2007, perioada dinaintea crizei financiare, expunerea băncilor față de sectorul public este cu 18% mai mare, conform Raportului de Stabilitate Financiară al BNR. 

Titlurile de stat emise pe piața internă sunt deținut în proporție de 47% de sectorul bancar, incomparabil față de participația populației la finanțarea statului, care este de circa 1%. Pe lângă titlurile de stat, băncile au o expunere de 10,1 miliarde lei, la sfârșitul anului trecut, asupra administrațiilor publice locale, expunere reprezentată de împrumuturi bancare în proporție de 93%. Spre comparație, expunerea față de administrația centrală este în proporție de 99% pe titluri de stat. La nivelul sistemului bancar putem adăuga la expunerea indirectă față de stat și programul Prima Casă, unde jumătate din valoarea garanțiilor imobiliare sunt acoperite de statul roman. 

La sfârșitul primului trimestru al anului în curs, ponderea titlurilor de stat deținute de fonduri de pensii private s-a micșorat de la 15,3% în martie anul trecut până la 13,7%, conform datelor Ministerului de Finanțe. Valoric, titlurile de stat deținute de fondurile de pensii se ridică la 21,3 miliarde lei. În schimb, ponderea titlurilor deținute de bănci a crescut cu 0,6 puncte procentuale față de sfârșitul anului trecut, ajungând la 47,7%. Investitorii nerezidenți dețin 18% din titlurile de stat emise, iar categoria „alții“ are restul de 20,6%. Documentul Ministerului de Finanțe arată că investitorii locali s-au axat în principal pe titlurile de stat cu maturități de până la șapte ani și doar marginal pe cele cu maturități mai lungi de zece ani. 

Datoria externă 

Datoria externă a României a ajuns anul trecut la 92,4 miliarde euro, în creștere cu 2,1% față de finalul anului 2015. Ca structură, datoria externă pe termen scurt a crescut cu 3,5 miliarde euro, până la 23,4 miliarde euro în decembrie 2016. Datoria externă pe termen scurt raportată la rezervele valutare ale BNR s-a majorat ușor până la 68,3% în 2016, față de 61,7% în 2015. Ponderea datoriei pe termen scurt în totalul datoriei externe s-a situat la 25,3%, nivel considerat confortabil de Banca Națională. 

 

 

Datoria externă pe termen lung s-a redus cu 1,6 miliarde euro în 2016, până la 69 miliarde euro. Principalul factor al diminuării datoriei pe termen lung a fost reducerea datoriei negarantate public, inclusiv a depozitelor pe termen lung ale nerezidenților. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii s-a stabilizat la 6,3 luni în decembrie 2016, nivel similar celui înregistrat în 2015. Rezerva de aur BNR s-a menținut la 103,7 tone, înregistrând cel mai mare nivel în context regional, iar valoarea rezervelor internaționale ale României (aur și valută) se ridica la la 37,9 miliarde euro.

Pericol la dobânzi

Chiar dacă nu există un pericol iminent de creștere a dobânzilor, Ministerul de Finanțe arată că o creştere cu un punct procentual a ratelor de dobândă, în acest an, va conduce la creşterea plăţilor în contul serviciului datoriei statului cu 1,3 miliarde lei. Totuși, doar o mică parte din datorie este contractată cu rate variabile şi, ca urmare a strategiei de extindere a duratei portofoliului de datorie, riscul de rată a dobânzii şi cel de refinanţare sunt moderate dacă se au în vedere în mod distinct portofoliile de datorie în lei şi în valută. 

Spre diferență de BNR, Ministerul de Finanțe consideră că ponderea datoriei pe termen scurt în totalul datoriei guvernamentale este încă mare și poate induce un risc de refinanţare şi de dobândă mai ridicat pentru acest portofoliu. Pe de altă parte, raportul Ministerului arată că expunerea la riscul de dobândă este diminuată pentru portofoliul de datorie în valută ca urmare a faptului că emisiunile de euro-obligaţiuni şi împrumuturile de la instituţiile financiare internaţionale cu scadenţe pe termen lung şi foarte lung şi o rată fixă de dobândă au reprezentat partea majoritară a acestei datorii la sfârşitul anului 2016. Astfel, o creştere cu un punct procentual a ratelor de dobândă în 2017 va conduce la creşterea plăţilor în contul serviciului datoriei cu 1,3 miliarde lei, respectiv cu 0,6% din veniturile administraţiei publice centrale pentru datoria în monedă naţională, şi cu 1,5 miliarde lei, respectiv cu 0,8% din veniturile administraţiei publice centrale pentru datoria în valută.

 

Refinanțare de 24 miliarde lei

Totodată, refinanţarea emisiunilor de obligaţiuni benchmark ar putea reprezenta o provocare în procesul de finanţare de pe piaţa internă, dacă băncile găsesc plasamente alternative mai profitabile. Concentrarea rambursărilor pe termen scurt se observă mai ales la nivelul datoriei interne şi reflectă importanţa certificatelor de trezorerie în finanţarea guvernamentală, ajungând la sfârşitul anului 2016 să fie în valoare de 11,7 miliarde lei. Refinanţarea acestor obligaţii, deşi în scădere, ar putea reprezenta o provocare pe piaţa internă și pentru că băncile comerciale au o pondere a titlurilor de stat de peste 20% din totalul activelor proprii.

În Strategia Fiscal-Bugetară 2017-2019, Ministerul de Finanțe a revizuit modalitatea de administrare a datoriei publice guvernamentale pentru a fi în concordanță cu indicatorii bugateri prevăzuți pentru această perioadă. Astfel, principalele obiective ale MFP sunt dezvoltarea pieţei interne a titlurilor de stat, limitarea riscurilor asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale şi asigurarea necesarului de finanţare a administraţiei publice centrale, pe fondul minimizării costurilor pe termen mediu şi lung. 

În 2017, volumul total al împrumuturilor ce urmează a fi lansate de MFP pe piaţa internă prin emisiuni de titluri de stat este determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de 2,96% din PIB, circa 24 miliarde lei, care urmează să fie finanţat în proporţie de 65% de pe piaţa internă şi 35% de pe cea externă, precum şi de nivelul refinanţărilor de titluri de stat 2017 denominate în lei scadente în 2017.