Sistemul bancar și-a revenit aproape în totalitate după criza din 2009. În cei șapte ani scurși, băncile și-au curățat bilanțurile de cea mai mare parte a creditelor neperformante, iar cele mai slabe au dispărut din piață. În ultimii ani băncile au și revenit pe profit, lucru recunoscut și de Autoritatea Bancară Europeană (ABE), din al cărui top reiese că, sistemul bancar din România se plasează pe locul al treilea la profitabilitate, după Bulgaria și Ungaria. La sfârșitul primului semestru al anului, băncile de la noi au avut un indicator de rentabilitate a capitalurilor (ROE) de 16,4%, de aproape trei ori mai mare decât media europeană, iar rentabilitatea activelor (ROA) de 1,87%, de cinci ori mai mare decât media europeană.
Datele Băncii Naționale la nouă luni arată mai în detaliu situația din sistem. Mai exact, 26 de bănci au raportat profit și 11 pierderi, iar profitul total pe sistem, de 3,7 miliarde lei, a fost produs în proporție de 90% de doar șase bănci. BCR (profit de 1,14 miliarde lei la nouă luni), Banca Transilvania (698 milioane lei), BRD Societe Generale (606 milioane lei), ING Bank (391 milioane lei), UniCredit Bank (292 milioane lei) și Raiffeisen Bank (288 milioane lei), băncile cele mai profitabile, sunt nu întâmplător și cele mai mari din sistem. Conform acestor date, ROE a fost de 12,2%, iar ROA de 1,3%.
Însă problemele băncilor nu au dispărut de tot deoarece încă păstrează un nivel ridicat de credite neperformante. Datele Centralei Riscului de Credit din BNR arată că restanțele aferente creditelor bancare cu valoare de peste 20.000 lei se ridică la 25,26 miliarde lei la finele lui octombrie, în ușoară scădere față de luna anterioară. Ponderea acestor restanțe, dintre care 90% au întârzieri mai mari de un an, deci pot fi considerate credite neperformante, este de 9,03% în totalul împrumuturilor bancare. Practic, împrumuturi în valoare de 22,55 miliarde lei nu vor mai fi recuperate de bănci decât prin executarea silită a debitorilor sau prin vânzarea creanțelor către companiile specializate.
Profitabilitatea în UE
Ultimul raport al ABE atrage atenția asupra riscurilor create de nivelul încă mare al creditelor neperformante (NPL). Chiar dacă la nivelul Uniunii Europene ponderea NPL a scăzut, până la 5,4% în a doua jumătate a anului de la 6,5% la sfârșitul lui 2014, mai mult de o treime dintre statele UE au un nivel de peste 10%. Iar raportul atrage atenția că îmbunătățirea calității activelor bancare, care diferă semnificativ între statele Uniunii, depinde foarte mult de modul în care sunt manageriate problemele generate de creditele neperformante.
Autoritatea Europeană mai arată că, la nivel de UE, profitabilitatea redusă reprezintă o altă problemă, accentuată de scăderea cu 8,8% a veniturilor operaționale în perioada iunie 2015 – iunie 2016, în timp ce cheltuielile operaționale au crescut cu 3,6%. La acestea se adaugă și „riscurile operaționale“, generate de dependența tot mai mare de platformele IT și de rețelele de telecomunicații, care sunt manageriate de companii terțe, nu de către bănci. Iar sistemul are nevoie de investiții pentru a se putea adapta la digitalizarea în creștere a canalelor de distribuție și la așteptările de „always-on“ ale clienților.
Pentru noi, putem spune că asistăm la „una caldă, una rece“. Avem unul dintre cele mai profitabile sisteme bancare din UE, dar ponderea NPL rămâne aproape dublă față de media din UE. Sistemele IT ale băncilor sunt printre cele mai avansate, iar piața noastră este una dintre cele mai inovatoare din UE, dar probleme tot există, cu întreruperi majore ale sistemelor de tranzacționare.
Datele din raportul ABE referitoare la NPL se opresc la trimestrul al doilea al acestui an, cand sistemul bancar autohton avea un nivel de 12% de credite neperformante, cifră cu care ne aflam pe locul nouă. Cele mai mari probleme le au Cipru și Grecia, care nu reușesc să își reducă ponderea NPL și au rămas la peste 45%, în timp ce Portugalia, pe locul al treilea cu 20%, este printre puținele țări în care ponderea NPL crește. Slovenia, Italia, Irlanda, Ungaria și Bulgaria sunt celelalte țări cu nivele ale NPL mai mari decât sistemul nostru bancar. Italia este una dintre problemele majore ale sistemului bancar european, fiind a treia economie ca mărime din UE, iar valoarea NPL la care sunt expuse 14 bănci mari se ridică la 286 miliarde euro, un sfert din valoarea totală a NPL din Uniune. Iar cele mai mari bănci italiene, UniCredit Bank și Intesa Sanpolo, sunt prezente și la noi.
Portretul restanțierului român
Numărul de restanțieri la bănci a ajuns în octombrie la 155.467, în creștere de la 153.427 în septembrie, dar sub cel din octombrie 2015, când se ridica la 175.105. O analiză realizată de Top Factoring, companie de recuperare creanțe, pe domeniile telecom și banking, a arătat că suma medie restantă în telecom este de 768 lei, iar în cel bancar de 5.204 lei. Cei mai mulți restanțieri din telecom, 27,8%, au vârsta între 31 și 40 de ani, în timp ce în zona bancară cei mai mulți au între 41 și 50 de ani.
Studiul a analizat 853.000 de cazuri de restanțe, cu o valoare totală de 272 milioane euro în cele două sectoare și a mai descoperit că peste 46% dintre clienții debitori care au fost contactați de compania de recuperare de creanțe au reușit să își achite datoriile, de regulă cu ajutorul unor soluții personalizate de plată. Profilul restanțierului ne arată că, în telecom, debitorul are în medie 43 de ani la data cesiunii creanței, nu și-a ma achitat facturile de un an și șapte luni și plătește 155 de lei pentru o restanță. În sectorul bancar, debitorul are tot 43 de ani și a achitat creditul timp de patru ani, iar acum achită, în medie, 307 lei pentru o restanță. Cele mai achiziționate produse pentru care persoanele au contractat un credit sunt electrocasnicele, electronicele, calculatoare și accesorii, scutere și televizoare.
„Ne dorim ca top Factoring să contribuie în continuare într-unmod transparent la informarea și educarea financiară a persoanelor care se află în situația de a avea datorii“, spune Cătălin Neagu, director general al Top Factoring, care a arătat și că cea mai mare valoare a unei plăți pentru o restanță în sectorul bancar a fost de 86.198 lei, iar în telecom de 16.296 lei.
