Lista orașelor evaluate ca având o calitate scăzută a aerului continuă cu Focșani, Galați, Slatina, Reșița, Bacău, Satu Mare și Brăila.

La polul opus, Brașov, Miercurea Ciuc și Sfântu Gheorghe au fost evaluate ca fiind orașele cu cea mai bună calitate a aerului din România. Râmnicu Valcea, Piatra-Neamț, Sibiu, Cluj-Napoca, Pitești, Slobozia și Botoșani sunt următoarele în clasament.

La nivel de regiuni istorice, Transilvania a fost desemnată de peste 40.000 de români ca având cea mai bună calitate a aerului, pe când București-Ilfov se află pe ultimul loc, cu cea mai scăzută calitate a aerului din România.

Cartierele desemnate ca având cea mai scăzută calitate a aerului din România sunt Mihai Bravu din Ploiești, Mureșeni din Târgu Mureș și Gara din Slatina.

Pe de altă parte, primele poziții în clasamentul național al cartierelor cu cea mai bună calitate a aerului sunt Răcădău și Noua din Brașov, urmate de cartierul Valea Aurie din orașul Sibiu. Din top zece mai fac parte și patru cartiere din orașul Cluj-Napoca, și anume Grigorescu, Gruia, Zorilor și Andrei Mureșanu.

În general, orașele cu o densitate ridicată a populației sunt și zonele percepute de cetățeni ca având cea mai scăzută calitate a aerului.

 

Capitala ocupă locul trei în topul orașelor cu cea mai scăzută calitate a aerului, potrivit cercetării  Storia.ro, în cadrul căreia peste 35.000 de bucureșteni și-au evaluat cartierul în care locuiesc. Zonele din coada clasamentului sunt printre cele mai aglomerate și intens circulate din București: Unirii, Gara de Nord și Ștefan cel Mare.

La polul opus, cartierele Pajura, Dămăroaia și Băneasa au fost notate de bucureșteni drept zonele din Capitală cu cea mai bună calitate a aerului. Topul continuă cu Vatra Luminoasă, Aviației, Titan și Domenii.

În Brașov, cartierele evaluate de localnici ca având cea mai bună calitate a aerului sunt Răcădău, Noua și Avantgarden. Brașovul Vechi, Centrul Istoric și Astra urmează în clasament. Cartierele votate de locuitorii Brașovului ca având cea mai scăzută calitate a aerului sunt Calea București, 13-Septembrie, Gării și Triaj.

 

Locuitorii orașului Miercurea Ciuc au notat cartierele Băile Miercurea, Central și Eroilor ca fiind zonele cu cea mai ridicată calitate a aerului. La polul opus, zonele Ultracentral, Toplița și Șumeleu Ciuc au fost evaluate ca având o calitate scăzută a aerului.

În orașul Sfântu Gheorghe, cartierele cu cel mai curat aer sunt Simeria și Semicentral, iar zonele mai puțin favorizate sunt Lenin și Gării.

Pentru sibieni, cartierele care ocupă primele poziții în clasament sunt Valea Aurie, Ștrand și Calea Poplăcii. Ultimele poziții din clasament sunt ocupate de zonele Mihai Viteazul, Turnișor, Central și Broscărie.

În Cluj-Napoca, zonele cu cea mai bună calitate a aerului sunt Grigorescu, Gruia și Zorilor, zone incluse și în top zece cartiere la nivel național. Pe de altă parte, cartierele cu cea mai scăzută calitate a aerului sunt Aeroport, Aurel Vlaicu, Gara și Centru.

În Timișoara, oraș situat pe locul 30 în clasamentul Storia.ro, cartierele Bucovina, Soarelui și Dacia au fost evaluate de către cetățeni ca având cea bună calitate a aerului. La polul opus, cartierele cu cea mai scăzută calitate a aerului sunt Lugojului, Badea Cârțan, Lipovei și Bălcescu.

Ploieștenii au votat Albert, Baraolt și Nord – Spitalul Județean ca fiind zonele cu cea mai bună calitate a aerului. Mihai Bravu, Bereasca, bulevardele București și Republicii sunt la coada clasamentului, notate ca zone urbane cu cea mai scăzută calitate a aerului.

La cercetare au participat 199.621 de români. Pentru realizarea clasamentului, participanții studiului au fost invitați să evalueze orașele și cartierele în care locuiesc din punctul de vedere al calității aerului respirat, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar mențiunile care au primit cel puțin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final.