Cel puțin în sectorul feroviar cifrele ajung aproape de 19 miliarde de euro, până în 2030. Cu alte cuvinte, în urma dezbaterilor publice, au fost propuse investiții pentru reabilitarea coridoarelor feroviare (3.219 km), dar și investiții pentru reabilitarea unor căi ferate cu potențial economic (1.131 km – Linia Industriei Auto, Linia Cerealelor, Linia Cărbunelui).
Totodată, au fost propuse pentru electrificare toate sectoarele de cale ferată care aparțin rețeleo TEN-T Core, în total 425 de km. S-a propus și implementarea unor sectoare de cale ferată cu viteză sporită, care să conecteze principalele centre urbane din România, peste 1.000 de km. În ultima variantă a Master Planului General de Transport se mai recomandă achiziționarea a 90 de bucăți de material rulant (locomotive, rame electrice și rame diesel).
”Nu se vor realiza toate proiectele din listă până în 2030. În ultimii 25 de ani abia am reconstruit 400 – 500 km de cale ferată – Predeal–București–Constanța și se apropie de final Curtici–Arad – și o serie de gări. Este clar că va avea loc o accelerare, însă este imposibil să se realizeze toate. Se vor realiza undeva între 30% și 40%, ca valoare. Oricum, este foarte bine și așa”, spune Ștefan Roșeanu, consultant pe segmentul de transport feroviar la Bruxelles.
Potrivit acestuia, se va termina coridorul pe zona transilvăneană și, de asemenea, se poate începe Craiova Calafat și reconstrucția Giurgiu–București–Aeroportul Otopeni. În plus, linia de mare viteză va trece, cu siguranță, drept un proiect prioritar. De altfel, acest subiect a fost intens dezbătut în ultimii ani și au tot fost anunțate proiecte. Fără nicio finalitate, însă.
