Omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, cunoscut și ca „regele  asfaltului“, a intrat în lumea selectă a proprietarilor de bănci. Miercuri, pe 5 februarie, are loc prima Adunare Generală a Acționarilor Băncii Române pentru Credit și Investiții (BRCI), așa cum se va numi fosta ATE Bank România, preluată de Umbrărescu în aprilie 2013 pentru 10 milioane de euro.

Deocamdată, omul de afaceri este rezervat în ceea ce privește planurile sale în domeniul financiar, însă numele pe care le-a adunat în conducerea celei mai noi bănci din România spun multe. Un semn că planurile drumarului moldovean sunt serioase vine și din zona Băncii Naționale, care nu doar că nu a avut obiecții majore în privința preluării ATE, dar a și dat avizele pentru tranzacție  și pentru managemntul noii structuri într-o perioadă foarte scurtă.
De unde pleacă banca regelui asfaltului? Dintr-un punct în care se visează orice bancher din lume. BRCI va fi singura instituție de credit din România cu zero credite neperformante și o rată de solvabilitate de peste  40%, adică de   patru ori mai mare decât media pe sistem.

Capitalul social al instituției, bani aduși de Umbrărescu, este de circa 37 de milioane de lei.        

Statul grec l-a ajutat să devină bancher

Cifrele speciale ale BRCI vin dintr-un context tot atât de special. Practic, Dorinel Umbrărescu a reușit să fructifice la maximum oportunitățile apărute în urma unor decizii luate departe de România. Grupul Piraeus a fost nevoit să achiziționeze ATE, bancă de stat cu mari probleme atât în Grecia, cât și în România, la îndemnurile guvernului grec. Implicit, Piraeus s-a trezit în curte și cu subsdiara din România a băncii deținute de statul grec, o instituție de credit cu mari probleme căreia i se ridicase chiar dreptul de a mai acorda credite și care înregistra cea mai mică solvabilitate din sistem.

În acest punct, apare omul de afaceri Dorinel Umbrărescu care, sfătuit probabil de viitorul președinte BRCI și fost vicepreședinte al Raiffeisen, Marinel Burduja, s-a oferit să scape Piraeus și BNR de o grijă în plus, adăugându-și, în același timp, o nouă afacere  avantajoasă în portofoliu. În urma negocierilor cu Piraeus Bank,  a cumpărat ATE.
Mai precis, Umbrărescu a achiziționat o licență bancară și o parte a infrastructurii IT adică cele câteva computere cu softuri speciale înregistrate la Banca Națională. Sediile, portofoliul de depozite dar și cea mai mare parte a portofoliului de credite al ATE au rămas la Piraeus Bank. Situația extrem de complicată în care se afla ATE, bancă ținută „pe perfuzii“ de Piraeus a cântărit foarte mult nu doar în negocierile cu vânzătorul, ci și în demersurile pentru autorizare la BNR. Banca Națională, care mai refuzase și alți doritori locali de bănci cum ar fi Gigi Becali sau fondul de investiții care gestionează Patria Credit,, era, de această dată, pusă într-o situație mai specială, neavând niciun interes să se trezească cu o bancă prăbușită, așa cum era, de facto, ATE. De aici, probabil, și rapiditatea cu care au fost acordate autorizările.         

Cine și cum  va conduce banca „regelui“

Dorinel Umbrărescu spune că deocamdată nu ne poate da foarte multe detalii în ceea ce privește banca, însă ne asigură că nu se grăbește: „Mie îmi place să fac lucruri durabile, așa cum am arătat deja“. Cât despre profilul și clienții țintă ai băncii, băcăuanul sugerează că nu este foarte interesat de retail. „Încă se lucrează la proceduri. Dar din principiu eu nu sunt adeptul să dau împrumuturi unor oameni, iar apoi să merg să le iau de acasă frigiderul sau televizorul“, ne-a declarat omul de afaceri. Pare un moment potrivit ca  milionarul să-și diversifice afacerile, având în vedere că 2013 a fost un an slab pentru firmele de construcții pe care le deține. O bancă aflată în portofoliul grupului îl poate ajuta să-și finanțeze la costuri mici celelalte afaceri sau, de exemplu, să obțină în condiții mai avantajoase scrisori de garanție pentru licitațiile la care participă. Conform datelor CNADNR, în 2013, Tehnostrade a încasat o singură factură de la Compania de Drumuri, în valoare de 78 mil. lei. În conturile Spedition UMB au intrat de la CNADNR aproximativ 630 mil. lei, sumă apropiată de veniturile din exploatare aferente anului 2012. Cu toate acestea, omul de afaceri s-a văzut nevoit la finele anului trecut să renunțe la peste 1.000 de angajați.

Structura conducerii viitoarei bănci arată clar o înclinație spre zona finanțărilor de anvergură, aflăm din anunțul de convocare a Adunării Generale a Acționarilor. Din planurile de viitor face parte și încercarea de a atrage în acționariat instituții financiare internaționale cum ar fi BEI, BERD sau IFC, active deja în România prin linii de finanțare acordate unor bănci sau chiar prin participații în acționariate.

Președintele băncii va fi Marinel Burduja, fost vicepreședinte al Raiffeisen pe zona corporate în timp ce consiliul de supraveghere va fi format din Roxana Moldovan, fost vicepreședinte corporate ABN AMRO și RBS România, Ștefan Nanu, director general al Trezoreriei Statului și Valentina Șiclovan, CFO al Băncii de Dezvoltare a Mării Negre. Din echipa băncii vor mai face parte pe posturi de vicepreședinți Dorin Badea (fost șef al trezorieriei Unicredit Țiriac), Gabriel Arsene (Raiffeisen), Alina Pascu (ATE) și Andrei Popovici (McKinsey). Vor mai veni în echipă și foști angajați ai Citibank România și ai Raiffeisen.

Modelul Banca feroviară

Valer Blidar, proprietarul Astra Vagoane Arad, a decis să-și facă bancă într-un moment în care nu se aștepta nimeni la o asemenea mișcare. Banca Feroviară a fost lansată în 2009, când aproape nimic nu mai mișca pe piața bancară din România lovită de criza financiară. Capitalul investit de omul de afaceri este similar cu cel adus de Umbrărescu în ATE, adică aproximativ 10 milioane de euro și aceasta nu este singura asemănare. Ambele bănci au luat naștere din dorința de a acoperi golul lăsat de băncile străine care nu mai finanțează firmele din România, după cum au lăsat de înțeles de-a lungul timpului oameni din conducerea celor două bănci. Blidar spunea că vrea să se concentreze pe finanțarea domeniului unde activează, cel feroviar. Până la urmă a construit o bancă universală care are inclusiv un portofoliu de retail. Planurile lui Valer Blidar nu au fost însă tocmai finalizate. El își propunea să aibă agenții în toate județele însă la finele lui 2013 avea doar 18 agenții. Banca Feroviară este încă în căutarea profitului, iar patronul său speră că îl va găsi în 2014 așa cum a mai sperat și în 2011 și 2012.

Modelul Carpatica

Ilie Carabulea, proprietarul Atlassib, a fost primul om de afaceri român din perioada post Bancorex care și-a construit propria instituție de credit. Sibianul a mers pe un model diversficat. A folosit banca pentru a sprijini celelalte afaceri din grup, în special transferurile de bani pe care le operează prin serviciul „Poșta Atlassib“, dar a și dezvoltat portofolii importante, atât în zona creditelor pentru companii mari și IMM cât și în ceea ce privește produsele de retail. Criza financiară a lovit destul de puternic afacerile Carpatica, banca retrăgându-se un timp din piață. Ulterior a revenit însă mai ales cu produse dedicate firmelor și mai ales cu finanțări în zona agriculturii. Este parte din majoritatea programelor de cofinanțare de fonduri europene dar și a programelor de  garantare a creditelor pentru IMM. Carpatica nu a neglijat total nici zona de retail acolo unde are produse de creditare ipoetcară dar și carduri de credit competitive în piață. Până acum s-a dovedit o bancă suficient de solidă încât să treacă peste problemele penale ale acționarului majoritar care a executat și închisoare.