Diverse suveniruri, tot felul de ceaiuri și condimente, bijuterii ”handmade”, dar și mâncare tradițională, toate adunate în zeci de magazine, viu colorate, aproape că te duc cu gândul la piețele din Egiptul Antic, la acele imagini surprinse în filmele americane. Și, să nu uităm de esențele tari despre care aflăm, imediat ce punem piciorul într-o parfumerie, că le foloseau regii și reginele. Ei bine, acest lucru nu-l putem verifica, dar avem certitudinea că flerul de negociator de prețuri al lui Mehmed îi aduce, anual, un profit bunicel. Mehmed nu pare a fi un comerciant de rând. Poartă haine precum europenii moderni și are freza dată peste cap, perfect aranjată cu gel. ”Ladies, please take a seat!”, ne îndeamnă el. Și continuă adresându-se singurului domn care ne însoțește: ”Mister.. Muscoi!”. Evident, cuvântul stârnește o avalanșă de hohote și încercăm să-i explicăm ce înseamnă, mai exact, acest cuvânt în limba română”. Dar nu reușim să ghicim cu niciun chip la ce anume se referă în limba lor. ”Muscoi este folosit deseori pentru bărbații ruși, într-o manieră cât mai politicoasă”, detaliază el, fără a avea vreo legătură cu insecta bâzâitoare. (Ca o paranteză, a nu se înțelege greșit: numărul turiștilor ruși nu a revenit nici pe departe la ceea ce era înainte de incidentul din 2015). Urmează o demonstrație de iz-uri de toate felurile.
Mehmed ne prezintă prima sticluță: ”Ceea ce cumpărați voi, toate acele parfumuri de brand, conțin doar 10% esență pură, restul de 90% înseamnă tot felul de chimicale. Esența din sticluța aceasta are un conținut 100% natural”. Ne lămurim repede. Lichidul este foarte uleios, dar plăcut ca miros, ușor înțepător și fructat, în același timp. Ne povestește că are la bază mai multe soiuri de fructe și plante. Acțiunea se repetă de câteva ori, cu alte câteva esențe. La final, mai mult din curiozitate și respect pentru omul care a pus atâta energie în a-și prezenta produsul, cumpărăm parfum cu 10 dolari sticluța, un preț mic, negociat de la aproape 20. Și mergem mai departe. Această tehnică a negocierii și dialogului face toată frumusețea achiziției.
Poate că ceea ce îți vinde este un un produs slab sau un kitsch (în cazul obiectelor decorative). Sau poate că îl consideri un ”ceva” inutil, lipsit de valoare. În fapt, tocmai această experiență te ajută să-ți formezi o părere despre oamenii locului, despre obiceiurile și activitățile lor, să vezi tabloul general, cu toate defectele lui. Și să îți placă. Iar ca informație de detaliu: turiștii europeni care merg în Sharm el-Sheikh ar face bine să aibă dolari și nu euro; pentru ei, cele două monede au cam aceeași valoarea, respectiv 17-18 lire egiptene.
O lume diferită
Indiferent de unghiul din care privești, Egiptul este, cel mai probabil, între cele mai colorate locuri din lume. Fără a te raporta la stratificarea socială, la prăpastia dintre bogați și săraci (despre clasa de mijloc se spune că ”nu există”), încărcătura istorică a locului te face să-ți dorești să-l vizitezi, să bifezi Cairo (capitala Egiptului) cu Piramidele (minunile lumii antice), templele și Muzeul Egiptean, dar și Marele Sfinx din Giza. Iar pentru cei care tânjesc după o croazieră pe Nil, vasele pornesc din Aswan către Luxor și te duc până departe, pe Valea Regilor. Cumva, odată ce te lămurești cu siguranța locului (egiptenii încă duc mai multe campanii de informare în jurul securității), vei descoperi că sunt deja agenții care vând în România sejururi pentru Sharm el-Sheikh.
”Sunt filtre de securitate la intrările în staţiune. Iar din punctul de vedere al securității din aeroport, de exemplu, calitatea este mult mai ridicată prin comparație cu alte aeroporturi”, spune Dan Goicea, manager Cocktail Holidays. De altfel, agenția pe care antreprenorul o dezvoltă împreună cu familia (la construirea acestui business se implică în mod activ atât soția Adriana, cât și cele două fiice, Ana și Maria) a organizat un infotrip în Sharm el-Sheikh (24–31 martie) prin care s-a dorit acumularea de informații pentru românii care își doresc o vacanță aici. În acest context, și Khaled Fouda, guvernatorul regiunii Sinai de Sud, a declarat că sunt aproximativ 1.000 de camere de luat vederi amplasate peste tot, în regiune. În plus, la fiecare punct de control vezi cum mașinile localnicilor sunt oprite și verificate.
Și, pentru că tot am adus vorba de securitate, să lămurim câteva aspecte: conflictele interne care au avut loc, urmate în octombrie 2015 (așa cum parțial am amintit mai sus), de prăbușirea unui avion rusesc, care zbura pe ruta Sharm el-Sheikh – Sankt-Petersburg, incident pe care serviciul rusesc de securitate l-a considerat un act terorist, au cauzat mari probleme turismului și investitorulor din Egipt. Trăgând linie după ultimii doi ani, Egiptul își numără pierderile: 5 miliarde de dolari. Numărul record de turiști ruși care veneau înainte de prăbușirea avionului nu a putut fi compensat, încă, de turiștii germani, italieni sau ucrainieni care reprezintă astăzi majoritatea, la care se adaugă turiști din țările arabe vecine. În Sharm el-Sheikh, de exemplu, zilnic aterizează 11 avioane pline ochi. ”Perla Egiptului”, așa cum este numită această stațiune, așteaptă anul acesta 17.000 de turiști români. Așa că, rămâne la latitudinea fiecăruia să stabilească dacă aceste locuri merită sau nu văzute în această perioadă.
Mai multe zboruri charter
Până una alta și strict informativ, Cocktail Holidays a programat anul acesta 23 de zboruri charter pe destinaţia Sharm el-Skeikh. Primul din această primăvară, care a decolat de pe Aeroportul Otopeni, a fost pe 24 martie, iar ultimul retur va fi pe 2 iunie. Din cauza temperaturilor foarte ridicate, charterele vor fi reluate la toamnă, în septembrie. Prețul pentru un sejur de șapte nopți prin această agenție pornește de la 499 de euro de persoană, all-inclusive, cu toate taxele incluse. Bineînțeles că pentru camerele superioare, acest tarif trece ușor de 1.000 de euro.
În mod sigur, turiștii care aleg o vacanță la Marea Roșie în Sharm el-Sheikh pot pune pe lista lor nu doar plaja și relaxarea, ci și o serie de activăți, precum scuba diving și snorkeling la recifurile de corali din jurul insulei Tiran (unde imaginile sunt absolut spectaculoase) sau pot da o fugă cu ATV-urile prin deșert, alături de beduini.
Clar, lista poate fi completată cu o vizită la mânăstirea Sfânta Ecaterina, ”cel mai important obiectiv, pe muntele Sinai”, potrivit Cosminei Gheorghiță, consultant local Cocktail Holidays. ”E o mănăstire creștină, unde, spune legenda, Moise a primit de la Dumnezeu tăblițele cu cele zece porunci. Nu a fost niciodată jefuită sau atacată”, adaugă ea.
Hotelierii sunt optimiști
Fără doar și poate, investitorii în turism și-au continuat proiectele și, chiar dacă numărul turiștilor de anul trecut (circa 8 milioane) nu s-a apropiat de 2010 (14,5 milioane), evident este o creștere vizibilă față de 2015, când țara a fost vizitată de 5 milioane de turiști.
”Ne dorim ca, în 2018, să avem la fel de mulți turiști români cum am avut în 2010, respectiv 16.300. Anul trecut, am înregistrat o creștere de 38%”, a spus Ahmed Abd El-Meguid, managerul hotelului Sunrise Arabian Beach Resort (care acoperă o suprafață de 65.000 mp, plus 150 de metri de plajă), din sudul Sinaiului. ”Străzile sunt acoperite de camere de supraveghere, la fel și frontierele staţiunii, de pe mare și de pe uscat. La intrarea în Sharm el-Sheikh sunt foarte multe filtre, nu toată lumea poate intra uşor. Din păcate, media face mereu legătura cu ceea ce se întâmplă în nordul Sinaiului, dar sunt 1000 de km până în Sud”, a detaliat el. Și încă un amănunt legat de securitate, Guvernul nu eliberează licenţa de funcţionare anuală pentru hotelierii care nu îndeplinesc anumite condiţii, printre care și amplasarea camerelor de supraveghere în puncte cheie.
