ÎNTREBĂRILE CAPITAL:

1) Există sau au existat, în istoria recentă, situați in care o tara a reusit sa isi dezvolte economia, fara a creea dezechilibre, in baza stimularii consumului prin cresterea veniturilor?
 
2) Ultimele date arata ca economia Romaniei si-a incetinit ritmul de crestere iar, in paralel, inflatia, dobanzile si deficitele(mai ales cel al contului curent) au intrat pe un trend puternic crescator. Credeti ca sunt toate acestea un semn ca politica de stimulare prin cresteri salariale si-a atins limitele? Daca da, care ar trebui sa fie drumul urmat in continuare?
 
3) In conditiile in care perioada cu dobanzi reduse a ajuns deja la sfarsit si este de asteptat ca accesul statului la imprumuturi sa fie din ce in ce mai costisitor, considerati ca mai poate fi sustenabila bugetar o politica de stimulare a consumului prin cresterea veniturilor populatiei?
 
4)  Este „wage led growh” doar o poveste frumos prezentata sau poate fi considerat un concept economic aplicabil si viabil, in adevaratul sens al cuvantului? Daca da, de ce? Daca nu, de ce? 
 
Răspunsuri: 

 

Nevoia de a aplica strategia de creștere a salariilor s-a manifestat atât că un răspuns la politicile de austeritate utilizate fără succes în toată Europa cât și că un proces natural, că reacție la problemele apărute pe piață muncii.

Sub o formă sau altă, cu o amplitudine mai mare sau mai mică, creșterea salariilor s-a înregistrat în țări comparabile cu România, cum ar fi Polonia, Cehia, Bulgaria sau Ungaria. Și în niciuna din aceste țări nu există dezechilibre macroeconomice semnificative.

 

În Ungaria, ponderea cheltuielilor de personal în PIB a înregistrat un proces continuu de creștere în ultimii cinci ani, de la 9,9% în 2012 la 10,3 în 2014 și 10,5% în 2015 la valori de 10,8% în 2017.

În Cehia, s-a înregistrat un proces de creștere a ponderii cheltuielilor de personal în PIB în ultimii trei ani de la 8,7% în 2015 la 8,8 % în 2016 până la 9,1% în 2017 ceea ce reprezintă maximul ultimilor paisprezece ani.

De asemenea, în Bulgaria, ponderea cheltuielilor de personal a început să crească de la 8,6% în 2011 la 9,5% în 2014 (maximul perioadei 2005-2014), ajungând în 2017 la 9,3%. În România, ponderea acestor cheltuieli în PIB a ajuns la 9,7% în 2017, fiind sub nivelul Poloniei (10,1%) și Ungariei precum și sub media UE (9,9%).
Cele mai multe dintre țările europene și-au încetinit creșterea economică în 2018 în sensul că s-a intrat pe pantă descendența a ciclului economic, maximul fiind în 2017.

Chiar dacă ritmul de creștere s-a redus, totuși el rămâne la o valoare semnificativă, de peste 4%. E un proces normal, natural pe care orice economie îl înregistrează în evoluția să, important fiind că scăderea să nu fie abruptă ci una lentă în timp, care să nu fie generatoare de dezechilibre.

Referitor la deficitul de cont curent, acesta a cunoscut un dezechilibru puternic în 2016 atunci când s-a dublat față de anul 2015 iar în 2017 ritmul de creștere s-a redus la 45%. Deficitul de cont curent, chiar dacă a crescut, se află în limita admisă pentru economia românească și este în totalitate acoperit din surse calitative.

Din punct de vedere al inflației, se constată că această a intrat pe un trend crescător în toată Europa. Inflația medie pe baza IAPC (creșterea medie a prețurilor la bunurile de consum în ultimele 12 luni, pe baza metodologiei Eurostat) a crescut foarte mult în ultimul an în toate țările din UE. În martie 2018 față de martie 2017, inflația s-a dublat în UE, zona euro, Cehia, Germania, Ungaria și a crescut cu mai mult de două ori în Danemarca, Estonia, Spania, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, România, Slovenia, Slovacia, Anglia. 

 

Cauzele majorărilor de preţuri în 2017 și în primul trimestru din 2018 nu țîn de politicile guvernamentale de majorare a salariilor sau de politicile monetare ci au fost, în principal, de natură externă: creşterea preţului barilului de petrol pe pieţele internaţionale (în aprilie 2018 față de aprilie 2017 cu 45%), creșterea prețului combustibililor în aprilie 2018 față de aprilie 2017 cu 12,5%, creșterea prețurilor la energie electrică de 18,2% și creșterea prețului gazelor naturale, în aceeași perioadă, cu 9,9%. Mai mult, creșterea salariilor este bine absorbită de economie iar impactul pe inflație este redus așa cum rezultă din analizele econometrice.

De asemenea, dobânzile vor înregistra un proces de creștere normal în toată Europa după anunțată retragere a stimulentelor monetare la nivel european.

Deci, aceste procese au cauze multiple, se întâmplă în toată Europa și nu sunt determinate în mod unilateral de creșterea veniturilor.

Nu numai în România ci în toată UE dobânzile se vor înscrie pe un trend crescător iar accesul statelor la împrumuturi va fi mai costisitor. Creșterea veniturilor din economie se poate realiza și fără că statul să intervină iar acest fenomen se poate înfăptui în funcție de evoluția economiei, a pieței muncii și a companiilor. Veniturile salariaților din mediul privat vor continuă să crească atâta timp cât piață muncii prezintă o lipsa acută de forță de muncă.

Asta nu înseamnă că implicit creșterea veniturilor se duce numai în consum, deoarece înclinația față de consum s-a schimbat în rândul populației față de acum zece ani, iar o mare parte se duce și în economisire, această înregistrând un trend ascendent în ultimii ani. Mai mult, consumul în acest an oricum a încetinit și înregistrează un ritm de creștere la aproximativ jumătate față de anul trecut. De asemenea, majorările de salarii din învățământ și sănătate nu reprezintă un consum de resurse ci reprezintă cea mai bună investiție a statului pe termen lung și anume investiția în capitalul uman.

Wage led Growth nu este o poveste. Este un concept economic care se aplică în funcție de poziția economiei pe ciclul economic, de condițiile existente pe piață muncii și de nevoile economice și sociale existente la un moment dat. De asemenea, pentru o mai mare eficientă se combină elemente din strategia wageledgrowth cu alte politici economice sau cu cele din strategia investmentledgrowth iar de multe ori mărirea veniturilor se realizează dacă și numai dacă se implementează politici de investiții.