„Săptămâna neagră“ a companiilor aeriene s-a încheiat cu o notă de plată impresionantă: peste 1,5 miliarde de euro. Pierderile cumulate ale transportatorilor din România sunt de circa 11 milioane de euro, cel mai afectat operator fiind Tarom.
Într-o banală zi lucrătoare, cerul Europei e brăzdat de mii de avioane care efectuează cel puţin 28.000 de zboruri. Sub ameninţarea norului de cenuşă izbucnit din craterul vulcanului islandez Eyjafjallajokull, flotele operatorilor aerieni au rămas la sol zile întregi, fapt care a bulversat nu doar milioane de oameni, ci şi bugetele companiilor aeriene. Au fost zile în care s-au înregistrat, în toată Europa, doar 8.700 de zboruri în cursul săptămânii şi 5.000 în weekend. Potrivit Eurocontrol, în perioada cu restricţii au fost anulate peste 100.000 de zboruri, iar pierderile însumate ale industriei aviatice au depăşit 1,5 miliarde de euro, fiind afectaţi peste 1,2 milioane de pasageri. Dintre aceştia, peste 80.000 de călători au avut bilete în zborurile din şi către România.
Privind la partea plină a paharului, economia de combustibil realizată prin staţionarea la sol a aeronavelor se ridică la aproape o sută de milioane de euro pe zi. Partea goală este că mare pondere din această sumă economisită într-un mod total neprevăzut a fost cheltuită pentru liniştirea clienţilor nemulţumiţi.
Luate separat, pierderile cele mai importante au fost contabilizate de Air France-KLM, aproximativ 35 de milioane de euro pe zi. Potrivit oficialilor Air France-KLM, pe parcursul săptămânii de neoperare, în România au fost afectaţi 350-400 de pasageri pe zi şi pe sens de zbor. Operatorul scandinav SAS a indicat că a înregistrat pierderi de 29 de milioane euro, în timp ce British Airways anunţă că acestea au fost între 17 şi 23 de milioane de euro pe zi.
Tarom: de la plus la minus în doar o lună
În comparaţie cu giganţii tradiţionali, românii se pot declara fericiţi. Compania naţională Tarom a pierdut, toată săptămâna, 4,2 milioane de euro. Alte 3,3 milioane de euro au fost înregistrate de cele patru aeroporturi mari aflate în subordinea Ministerului Transporturilor, care a inclus în această cifră şi sumele raportate de Romavia.
La începutul acestei luni, oficiali ai Tarom anunţau creşterea cu peste 26% a numărului de pasageri transportaţi în trimestrul întâi, comparativ cu perioada similară din 2009, şi consolidarea tendinţei de creştere faţă de anii anteriori. „Înainte de incidentul cu norul, ne făcusem calculele şi speram ca Tarom să încheie anul pe break even, după doi ani de pierderi. Acum s-a schimbat situaţia“, spune Marin Anton, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
Cu 115 curse anulate, Carpatair a raportat pierderi de aproximativ 925.000 de euro. „Luând în calcul şi rambursarea biletelor către pasagerii a căror călătorie nu a putut fi reprogramată sau au apelat la alte mijloace de deplasare, precum şi efectele asupra vânzărilor din acea perioadă, apreciem o scădere a fluxului de numerar de aproximativ două milioane de euro“, a declarat pentru Capital Paula Ardelean, vicepreşedinte al Carpatair.
Mană cerească pentru transportul rutier
Operatorul low-cost Blue Air a pierdut în urma anulării celor 164 de curse, aproximativ 2,5 mil. euro. Compania a transmis aceste date şi către Comisia Europeană, precum şi către Guvernul României pentru a încerca să obţină sprijin în gestionarea situaţiei.
Unul dintre cei mai activi operatori low cost din Romania, Wizz Air, a înregistrat pierderi de două milioane de euro pe zi pe rutele internaţionale. În relaţia cu România, compania a anulat peste 124 de zboruri, afectând peste 18.000 de pasageri. Pentru aceeaşi perioadă, Germanwings a anunţat pierderi totale de patru milioane de euro. La nivel european, operatorul low cost Easy Jet a raportat pierderi de 45,5 milioane de euro, în cazul Rynair acestea fiind de 42 de milioane euro. Marii câştigători ai săptămânii au fost transportatorii feroviari şi cei rutieri de persoane.
În România, potrivit CFR Călători, traficul a înregistrat, în medie, pe parcursul fiecăreia dintre cele cinci zile de lucru, peste 1.800 de călători în plus. Au fost suplimentate trenurile internaţionale, numărul de vagoane al acestora fiind de 16, dublu faţă de o perioadă normală. Nu s-a solicitat plata unui suprapreţ.
Aceeaşi creştere a cererii s-a înregistrat şi la transportul cu autocarul. Spre exemplu, Eurolines a suplimentat numărul de curse către Europa cu 25, mai mult decât dublu. „Cererea a fost neaşteptată, dar nu ne-am fi dorit să fie şi mai mare, pentru că probabil nu am fi făcut faţă. Preţul a fost mai mare cu 15%, pentru a acoperi riscul companiei de a se întoarce fără pasageri“, afirmă Dragoş Anastasiu, directorul general al Eurolines.
