reconversia profesionala si reintegrarea sociala a celor disponibilizati din 69 de intreprinderi de stat care au fost inchise sau restructurate. Asa cum spun beneficiarii de finantari, partea cea mai grea a fost sa gaseasca un corespondent pentru slujbele pe care concediatii le detineau in cadrul industriei comuniste. De exemplu, "electricienii de intretinere a masinilor si utilajelor" au fost invatati sa depaneze si sa intretina mijloace tehnice de calcul sau au devenit instalatori-depanatori a
reconversia profesionala si reintegrarea sociala a celor disponibilizati din 69 de intreprinderi de stat care au fost inchise sau restructurate. Asa cum spun beneficiarii de finantari, partea cea mai grea a fost sa gaseasca un corespondent pentru slujbele pe care concediatii le detineau in cadrul industriei comuniste. De exemplu, „electricienii de intretinere a masinilor si utilajelor” au fost invatati sa depaneze si sa intretina mijloace tehnice de calcul sau au devenit instalatori-depanatori ai aparatelor fiscale de marcat. „Desi aceasta ocupatie nu este inregistrata inca in Clasificarea Ocupatiilor din Romania (COR), ea este extrem de cautata pe piata”, spune Monica Platineanu, responsabil de proiect pentru firma Brahms International. O alta meserie pe care somerii au invatat-o: instalarea si depanarea taximetrelor electronice fiscale. „Am elaborat un proiect privind reconversia profesionala in domeniul informaticii, care sa poata fi aplicata oricarora dintre persoanele aflate intr-o situatie dezavantajoasa datorita ocupatiilor precedente, nivelului de instruire si varstei”, explica Monica Platineanu. Proiectul s-a desfasurat in Brasov si Zarnesti, in final fiind angajate 77 de persoane, din care 72 de someri RICOP. Paisprezece persoane au fost angajate chiar la firma Brahms International. In alta zona, in judetul Arges, „Asociatia Targoviste spre Europa” a deschis un Centru pentru Reinsertie Profesionala in comuna Darmanesti. „Aici au existat aproximativ 300 de persoane disponibilizate de la trei mari intreprinderi din industria de aparare. Cei afectati au fost in realitate mai multi, dar acestia reprezinta nucleul caruia ne-am adresat”, explica Andi Dojana, coordonatorul proiectului. si aici problemele intampinate au fost asemanatoare: „cei concediati detineau niste meserii complet incompatibile cu economia de piata, ca de exemplu pirotehnician sau frezor in industria de aparare”, spune Dojana. Pentru a le gasi acestora locuri de munca, asociatia a colaborat cu alte institutii din zona care desfasurau tot proiecte RICOP. Prin urmare, unii au fost angajati ca instalatori in cadrul firmelor care executau lucrari publice cu finantare in cadrul programului. Asociatia „Targoviste spre Europa” a consiliat in total 279 de persoane, dintre care numai 150 disponibilizati RICOP. De asemenea, din cei 40 de someri angajati numai 26 au fost din grupul tinta, adica disponibilizati RICOP. De ce nu au fost cu totii persoane concediate din cele 69 de intreprinderi de stat cuprinse in program? „Intre perioada de pregatire a proiectului si implementarea acestuia multi au iesit la pensie, si-au rezolvat problemele singuri sau pur si simplu nu au dorit sa vina”, spune Andi Dojana. Situatia descrisa de acesta nu este singulara. Ironia este ca obiectivul cel mai important al programului, angajarea a peste 50% din persoanele disponibilizate din intreprinderile de stat cuprinse in program, nu a fost atins. Aceasta in special in cadrul componentei de Lucrari Publice. Fenomenul s-a intamplat fiindca, asa cum ne-au explicat reprezentantii Consiliului Judetean Iasi, a trecut o perioada de aproape doi ani intre aprobarea si lansarea programului si demararea proiectelor. Intre timp, firmele care au vrut sa angajeze someri RICOP nu i-au mai gasit. Multi au plecat din tara ori s-au descurcat singuri. Situatia este aproape hilara, programul si-a pierdut destinatarii. „Asteptam sa se mai incheie inca 36 de proiecte in curand. Speram ca acestea sa completeze procentul de 6% care mai lipseste pentru a depasi pragul obligatoriu de angajari din randul somerilor RICOP”, a spus Dana Ionel, directorul Unitatii de implementare a programului din cadrul Ministerului Finantelor Publice. Cea mai consistenta componenta, cea adresata sectorului IMM, nu s-a incheiat inca. La finalul acesteia, se estimeaza ca vor fi create inca 10.300 de locuri de munca. Potrivit sefului delegatiei Comisiei Europene in Romania, Jonathan Scheele, desi a durat aproape patru ani de zile, cu toate intarzierile, programul a fost un succes.
Detalii despre programul RICOP
· Programul de Restructurare a intreprinderilor si reconversie profesionala (RICOP) cu finantare europeana a fost lansat in anul 2000. Buget total: 86 de milioane de euro
· Scopul: atenuarea impactului social, consilierea si angajarea a celor peste 60.000 de persoane disponibilizate („somerii RICOP”) din 69 de intreprinderi de stat aflate in restructurare
· Componente: Interventii in cazuri de concedieri colective (servicii de pre-concediere si plati compensatorii), Lucrari publice, Masuri active de ocupare a fortei de munca, Masuri de raspuns social, Finantarea intreprinderilor mici si mijlocii.
Rezultatele programului RICOP
1. Interventii in cazuri de concedieri colective: 1.300 de someri plasati in locuri de munca, 8.625 de persoane consiliate, 480 de persoane si-au demarat propria afacere
2. Lucrari publice: 123 de proiecte, buget total in valoare de 18 milioane de euro, 2.600 locuri de munca create din care 44% pentru somerii RICOP
3. Masuri active de ocupare: 106 proiecte, buget de 4, 6 milioane de euro, 10.458 de beneficiari, din care 6.900 someri RICOP, 25.000 de persoane consiliate
4. Masuri de raspuns social: 997 de persoane reintegrate social din care 411 someri RICOP, 31.000 de persoane beneficiare de asistenta sociala
5. Finantarea IMM: 363 de proiecte, 10.300 locuri de munca create.
noutati finantari
Programul de finantare rurala, extins in inca opt judeteCHF Romania asigura mici credite de afaceri agricultorilor individuali, microintreprinderilor si firmelor mici din mediul rural, care opereaza in opt judete. Prin contractele de 2,9 milioane USD cu Guvernul Romaniei, folosind un credit de la Banca Mondiala, CHF Romania va acorda imprumuturi in sprijinul firmelor viabile din mediul rural, utilizand o combinatie intre fondurile Guvernului si resursele proprii de capital.
Activitatile proiectului vor acoperi regiunea Campiei de Vest (judetele Timis, Arad, Bihor si Satu Mare) si Campia Centrala/SAI (judetele Ialomita, Calarasi, Giurgiu si Teleorman). Implementarea este prevazuta sa inceapa imediat in judetele din Campia de Vest unde CHF Romania are birouri deschise. Pentru Campia Centrala/SAI, CHF Romania va deschide noi birouri si va incepe acordarea de credite in iulie. Prin acest program se vor acorda credite de maximum 7.500 USD cu toate ca CHF Romania poate acorda sume mai mari din resurse proprii.
Informatii despre programele comunitare
Pentru cei interesati de informatii suplimentare despre programele comunitare, Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti transmite:
„In contextul general al politicii sale de informare si comunicare, prin utilizarea instrumentelor de care dispune, Delegatia a dezvoltat, si cu sprijinul Centrului sau de Informare, mai multe produse:
· in brosura „Cum sa obtii finantare de la Uniunea Europeana” (editia 2004) este un capitol intreg destinat programelor comunitare, in care acestea nu numai ca sunt precizate, dar beneficiaza si de o descriere, precum si de o mentionare a listei de solicitanti eligibili. In masura in care la data elaborarii brosurii existau informatii disponibile si despre apelurile de propuneri de proiecte pentru programele comunitare, acestea erau si ele incluse. Brosura este disponibila atat la Centrul nostru de Informare (Calea Victoriei nr. 88, Bucuresti), cat si in format electronic pe site-ul Delegatiei (www.infoeuropa.ro), in rubrica „Publicatii”.
· crearea in cadrul rubricii „Finantari” a site-ului www.infoeuropa.ro a unei pagini speciale dedicate programelor comunitare, cu trimitere spre site-urile fiecarui DG al Comisiei Europene, unde se pot gasi informatii detaliate despre fiecare program comunitar.
includerea in lista de „Oportunitati de finantare” de pe site-ul www.infoeuropa.ro a tuturor apelurilor de propuneri de proiecte din cadrul programelor comunitare.r
rn distributia prin sistemul Priorimail, oferit de Centrul nostru de Informare, a oricaror informatii noi referitoare la programele comunitare”.rn
rnNoutati despre desfasurarea programului SAPARDrn
rnAgentia SAPARD anunta ca, de la inceputul acestui an, a declarat 63 de proiecte aprobate pentru finantare. Cele mai multe proiecte au fost depuse pentru Masurile nou acreditate (decembrie 2003), respectiv pentru Masura 3.4 „Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice care sa genereze activitati multiple si venituri alternative”. Astfel, 17 proiecte, in valoarea totala de peste doua milioane de euro, propun investitii in turismul rural, in microferme apicole, in stupine si in achizitionarea familiilor de albine.