NATO se instaleaza in Europa Centrala si Est nu doar prin tratate politico-militare de alianta cu tarile din regiune, ci si economic, prin livrari tot mai importante de echipament militar, fara de care interoperabilitatea ar ramane o vorba in vant.
Piata est-europeana de armament si tehnica de lupta este dominata furnizorii americani, atat prin avansul tehnologic, prin care tin la respect concurenta rusa, cat si prin pret, capitol la care surclaseaza majoritatea ofertelor vest-europene.
Cuiul lui Pepelea de care se agata inca rusii il reprezinta vechiul echipament al fostelor aliate din Tratatul de la Varsovia. Inlocuirea acestuia este costisitoare, va dura ani si ani de zile, timp in care el va fi, fatalmente, folosit si reparat. Cum Rusia a mostenit datoriile URSS catre fostii aliati, stingerea debitelor prin livrari de piese de schimb pentru armata a fost solutia care s-a impus singura.
Pana anul acesta, majoritatea achizitiilor facute de tarile est-europene au avut ca obiect echipamente militare pentru comunicatii, recunoastere, supraveghere aeriana etc. Ratiunea acestei alegeri este dubla si simpla: in aceste sectoare deficitul era acut, iar echipamentele nu sunt peste masura de scumpe.
Totusi, totalul tranzactiilor cu tehnica din aceasta categorie se ridica, pana acum, la 1,1 miliarde dolari, in cea mai mare parte incasati de companiile amerciane. Analistii prognozeaza comenzi similare de 500 milioane de dolari pana in 2008.
Romania, in schimb, urmat un drum invers. Ea a fost, probabil, singura tara din regiune care a inceput prin a lansa multe, ample si ambitioase programe de reformare a tehnicii grele de lupta, dezvoltand produse proprii (TAB Zimbru), dar mai ales prin modernizarea unor platforme de lupta, cu mai mult (MIG-Lancer) ori mai putin succes (tancul
T-85). Abia in ultimii ani planurile de inzestrare a Armatei romane au fost reorientate catre comunicatii si control, intr-un moment in care tarile din zona incep sa negocieze achizitii de avioane si blindate.
si in adoptarea Legii offsetului, care impune o compensare de 80% a achizitiilor de echipament militar, Romania s-a miscat tarziu. Legea poloneza prevede o cota de 100%, cea adoptata de parlamentul ceh – un minim de 20% s.a.m.d. Importanta este insa nu atat cifra, cat existenta prevederii legale si abilitatea de a negocia. Ungaria a obtinut un offset de 180% in negocierile pentru achizitionarea a 10.000 de aparate individuale de comunicatii radio de la firma norvegiana Konsberg, care nu acordase niciodata vreunui client mai mult de 120%. Insa afacerea incheiata de polonezi cu Lockheed spulbera toate recordurile si limitele.
Banii Washingtonului fac zona de doua ori mai atractiva
Tranzactia secolului in domeniul militar, cel putin pentru Europa de Centrala si Est, a fost incheiata de catre compania americana Lockheed Martin si guvernul de la Varsovia. Potrivit contractului recent semnat, Polonia urmeaza sa plateasca 3,5 miliarde de dolari pentru 48 de avioane multi-rol F-16. Adaugand si costul creditului prin care este finantata tranzactia, pretul final pe care il va achita Varsovia pentru noua sa flotila aeriana se va ridica la 4,7 miliarde de dolari. De mentionat ca termenii imprumutului, deja stabiliti si parafati, sunt deosebit de favorabili pentru polonezi, o buna parte din suma necesara fiind acoperita printr-un credit acordat de Administratia SUA, cu dobanda redusa si pe termen lung. Exceptand un acont simbolic, platile in contul datoriei vor incepe dupa 2010, in vreme ce avioanele vor fi livrate in perioada 2006-2008.
si mai important insa este faptul ca Polonia a obtinut includerea in contractul cu Lockheed Martin a unei clauze de offset prin care partea americana se obliga sa compenseze efortul financiar al clientului prin investitii minime de 6,028 miliarde dolari, pana in 2013. Pachetul de investitii offset asociate tranzactiei cuprinde 43 de diverse proiecte, dintre care 17 sunt fie direct legate de producerea aparatelor care vor fi livrate Poloniei, fie de alte programe militare, in vreme ce restul de 26 sunt legate de industria civila.
Orizontul anului 2013 nu este catusi de putin un mod de a-i amagi pe polonezi. Dimpotriva, efectul Lockheed asupra economiei poloneze este imediat fiind chiar cu mult mai amplu decat au putut estima cei mai optimisti responsabili guvernamentali de la Varsovia.
Evaluari mai recente arata ca investitiile americane in Polonia care vor urma contractului cu Lockheed vor atinge aproape 12 miliarde de dolari. Practic, aceasta inseamna ca actualul volum de capital american plasat in Polonia se va dubla, ca urmare a achizitionarii celor 48 de avioane militare.
Noi si noi investitii americane sunt anuntate si motivate explicit prin circumstantele speciale generate de contractul cu Lockheed. Cel mai recent proiect a fost dezvaluit cu doar zece zile in urma, cand fabricantul de automobile Opel Polska, o companie a grupului General Motors, a anuntat ca este pe cale de a stabili detaliile lansarii in productie a modelului Astra 2 la uzina din Gliwice, chiar in vara acestui an, ca parte a pachetului de offset asociat contractului Lockheed.
Peste noapte, Polonia a devenit deci de doua ori mai atractiva si mai sigura pentru investitorii de peste Ocean. Ce anume supramotiveaza companiile americane este insa lesne de inteles. Pe de o parte, angajamentul de miliarde de dolari al Lockheed, intr-o combinatie care include nu doar binecuvantarea, ci si banii guvernului SUA, este un semn clar ca Polonia va fi un loc bine pazit in urmatorii 20 de ani. Pe de alta parte, conjunctura extrem de descurajanta din economia globala, in care tarile Europei de Est fac nota discordanta prin ritmul sustinut de crestere. In fine, noul statut geostrategic al zonei este-europene, unde curand vor fi amplasate baze militare americane, intre tarile nominalizate aflandu-se Polonia, alaturi de Romania si Bulgaria. Daca admitem ca performanta Varsoviei in afacerea Lockheed se datoreaza in primul rand conjuncturii politico-militare, atunci aceasta reprezinta o reala oportunitate si pentru celelalte doua tari.
Aparatele de zbor si blindatele sunt vedetele pietei
· Ungaria a comandat companiei suedeze Saab, la inceputul anului, un lot de 14 avioane Gripen, la care s-a adaugat un contract de 106 milioane de dolari pentru dotarea aparatelor cu rachete si bombe.
· Cehia a renuntat la un program, initial cam costisitor, de dotare cu 24 de avioane Gripen, pentru a se opri acum la o oferta britanica de 14 aparate Tornado, aproape suficiente pentru indeplinirea obligatiilor de acest gen in cadrul NATO.
· Polonia a semnat cu compania finlandeza Patria un contract de 1,26 miliarde dolari, pentru 690 de vehicule blindate.
· Ungaria cheltuieste 21,9 milioane de dolari pentru a-si moderniza vechea flota de elicoptere rusesti MI-24, in vreme ce Bulgaria a alocat 100 milioane de dolari in acelasi scop.
· Bulgaria a inceput zilele trecute negocieri pentru preluarea din SUA a unui lot de 24 de elicoptere Huey, in valoare de 60 de milioane de dolari, pe care urmeaza sa le modernizeze intr-o fabrica aflata la sud de Sofia. Miza declarata de partea bulgara este un viitor centru regional de reparatii pentru aparatele produse de Bell Helicopters, aflate in uz in sapte tari din regiunea noastra.
