Banca Mondială atrage însă atenţia că saltul de 5,1% înregistrat de economia românească în acest an, după o creştere de 3,8% anul trecut, va fi urmat în 2017 de o încetinire a creşterii la 3,8%, pentru ca în 2018 avansul economiei româneşti să se reducă la 3,4%.

"Creşterea este aşteptată să rămână solidă în 2017 pe măsură ce noi măsuri de relaxare fiscală vor fi implementate, inclusiv o nouă reducere a TVA la 19%, eliminarea taxei pe construcţiile speciale şi reducerea accizei la combustibili", se arată în raportul Băncii Mondiale. "Cu toate acestea, adoptarea legii privind ştergerea datoriilor (darea în plată – n.r.) a introdus incertitudine în cadrul juridic al sectorului financiar cu posibile efecte negative asupra incluziunii financiare, bilanţului băncilor şi sectorului construcţiilor şi ar putea duce la provocări juridice pentru bănci", adaugă Banca Mondială.

Deficitul bugetului consolidat ar urma să se adâncească apropiindu-se de 3% din PIB atât în 2016 cât şi în 2017, de la 1,5% din PIB în 2015, ceea ce va duce datoria publică la 40,3% din PIB în 2017, de la 39,8% din PIB în 2015. "Guvernul va trebui să ţină sub control presiunile actuale pe cheltuieli şi să îmbunătăţească eficienţa taxelor pentru a evita intrarea în procedura de deficit excesiv", avertizează Banca Mondială.

De asemenea, instituţia financiară internaţională atrage atenţia asupra riscurilor care ar putea genera înrăutăţirea prognozelor. "Apropierea alegerilor generale din luna decembrie 2016 riscă să genereze o nouă încetinire a ritmului de implementare a reformelor structurale. Pe plan extern, creşterea incertitudinii cu privire la evoluţia economiei globale şi volatilitatea din sectorul financiar au crescut probabilitatea unei inversări a atitudinii investitorilor faţă de economiile emergente, ceea ce ar putea pune presiuni asupra monedei şi ar creşte datoria externă", avertizează Banca Mondială.

"Pe termen mediu, politica fiscală trebuie echilibrată prin mutarea accentului dinspre stimularea consumului spre sprijinirea unei creşteri sustenabile care să pună România pe o traiectorie pentru a deveni o ţară cu venituri mari. Reformele structurale care vor ajuta la creşterea capacităţii productive a economiei includ măsuri de combatere a corupţiei, creşterea calităţii cheltuielilor, întărirea administraţiei publice şi a companiilor de stat precum şi simplificarea cadrului de reglementare. Este nevoie de noi eforturi pentru a îmbunătăţi participarea pe piaţa muncii, în condiţiile în care şomajul rămâne ridicat în rândul tinerilor, precum şi pentru a se asigura că toţi românii au acces la servicii publice de calitate".

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a estimat recent că România va înregistra în acest an cea mai mare creştere economică din Europa, de 5%, urmată de Irlanda (4,9%).

La începutul lunii noiembrie, Comisia Europeană a revizuit în creştere cu un punct procentual, la 5,2%, estimările referitoare la creşterea economiei româneşti în acest an. (Sursa: Agerpres)