După ce anul trecut indicele a dat un semnal sever privind îngheţarea luptei anticorupţie, România obţine 3,7 puncte din 10, arătând nu doar stagnarea efectelor politicilor anticorupţie, ci chiar o creştere a gradului de corupţiei percepută. Astfel, România ocupă un deloc flatant loc 25 între cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, fiind urmată doar de Bulgaria cu 3,6 puncte şi Grecia cu un scor de 3,5. 
Semnalul de alarmă nu a fost nicicând mai serios – indicele compozit rezultat în cadrul IPC surprinde cu precădere tendinţe manifestate în evoluţia percepţiei privind corupţia dintr-o ţară. Se constată în acest ultim an abandonarea reformelor sistemice cu impact, şi reducerea gradului de interes a factorilor politici pentru combaterea corupţiei, ceea ce a avut ca rezultat scăderea în clasamentul IPC şi mai grav, deschiderea unui extrem de periculos trend descendent. 
Dacă perioada de criză financiară a dat o lecţie tuturor marilor puteri industrializate ale lumii, arătând în ce măsură corupţia poate duce la sărăcie pentru cei mai afectaţi de aceasta şi la dezvoltare economică nesustenabilă pentru mediul de afaceri, România, aflată într-o severă criză financiară, trebuie să acţioneze până când acest flagel îi va aduce falimentul guvernamental şi financiar, ci să internalizeze angajamentul pentru transparenţă şi responsabilitate ca premisă a redresării economice. 
Anul acesta Transparency International Romania a lansat Analiza-diagnostic Sistemul Naţional de Integritate unde se vădeşte legătura între gradul de corupţie şi indicatori precum calitatea vieţii, dezvoltare sustenabila şi funcţionarea statutului de drept. 
Dintre ţările care au înregistrat în acest an scoruri inferioare celor din anul anterior fac parte şi statele cele mai afectate de criza financiară, agravată de lipsa de transparenţă şi de integritate, cu privire la deciziile guvernamentale, cheltuirea fondurilor publice, funcţionarea structurilor administraţiei şi a poliţiilor administrative.
Chiar statele nou membre ale UE care şi-au respectat angajamentele de transparenţă şi integritate precum Polonia, spre exemplu, înregistrează o creştere de 0,3 puncte, arătând o legătură directă între creşterea economică şi o îmbunătăţire a climatului public de integritate. Dar, spre deosebire de România, în Polonia eforturile anticorupţie au fost intensificate după aderarea la UE şi nu abandonate. 
Transparency International Romania apreciază că această scădere este rezultatul lipsei de coordonare strategică în privinţa măsurilor legislative şi instituţionale, ceea ce a condus la vulnerabilizarea excesivă a tuturor pilonilor de integritate şi la afectarea credibilităţii reformelor şi a României în general. Decredibilizarea României este cu atât mai evidentă cu cât indicele compozit pentru ţara noastră ia în calcul evaluări extreme de realiste şi influente ale unor organizaţii precum Country Risk Service and Country Forecast al Economist Intelligence Unit, Global Risk Service al IHS Global Insight, World Competitiveness Report al Institute for Management Development sau Global Competitiveness Report al World Economic Forum.