Copii români şi bulgari, vânduţi pe piaţa neagră din Grecia

19 februarie 2011, 13:59 de CAPITAL

Ultima modificare în 19 februarie 2011, 15:59

Comerţul ilegal cu ovule şi copii înfloreşte în Grecia, unde sunt aduse pentru a naşte tinere femei însărcinate din România şi Bulgaria, care apoi sunt constrânse să-şi dea copii în adopţie, relatează sâmbătă DW, într-un reportaj în care susţine că, deseori, traficanţii se bazează pe complicitatea administraţiei locale.

Conform relatărilor din presa elenă, un copil născut în asemenea condiţii poate fi vândut în Grecia cu un preţ de 15.000-25.000 de euro. Mama nu primeşte mai mult de 3.00 de euro şi este ameninţată cu violenţe dacă refuză să-şi dea micuţul în adopţie, aşa cum convenise anterior.

În ianuarie, în Grecia şi Bulgaria au fost arestate 14 persoane care se pare că au fost implicate în traficul cu nou-născuţi în Grecia. În majoritatea cazurilor, era vorba despre copii romi, conform ministrului bulgar de interne, Ţvetan Ţvetanov.

Traficanţii nu vând numai copii, la graniţa de nord a Greciei desfăşurându-se şi un profitabil comerţ cu ovule umane, susţine o avocată din Atena, Elektra Kourta. Femei sărace din Bulgaria, România şi Letonia sunt aduse în Grecia pentru câteva săptămâni şi supuse unor tratamente cu hormoni pentru a produce cât mai multe ovule. ‘Multe dintre aceste femei sunt victime ale traficanţilor de persoane, sunt obligate să se prostitueze şi nu sunt supuse controalelor medicale. Şi abia dacă sunt conştiente de posibilele complicaţii’, afirmă avocata, citată de DW. Ea este convinsă că diferite reţele criminale obligă femei sărace să-şi vândă copiii unor familii fără urmaşi şi depune eforturi pentru ca aceste femei să-şi poată recupera micuţii. Elektra Koutra este avocata une românce aflate în această situaţie şi susţine că autorităţile greceşti nu au o reacţie promptă în lupta împotriva traficului cu copii.

Directorul Institutului pentru Politici de Migraţie din Atena, Alexandros Zavos, este de părere că traficanţii au complici în rândul autorităţilor. Potrivit lui, în insule, unii cetăţeni îi informează pe traficanţi despre viitoare controale ale poliţiei, iar, uneori, poliţia profită de victime.
Zavos este de părere că metoda cea mai bună de a ajuta victimele acestui gen de comerţ este de a acţiona în ţările lor de origine. El a condus în 2008, în Republica Moldova, un program de reinserţie socială a femeilor care au fost forţate să se prostitueze şi consideră că victimele au nevoie de un considerabil sprijin psihologic la început. Programul său nu oferea femeilor bani, ci le finanţa cursuri de formare profesională şi le ajuta să-şi găsească un loc de muncă.
SURSA: Agerpres