În viziunea celor intervievați, să acționeze imoral înseamnă să ignore comportamentul non-etic din echipa lor sau al furnizorilor și colaboratorilor, să furnizeze informații false echipei de management și/sau să inducă în eroare auditorii sau organismele de reglementare și control.

Condamnarea în instanță este factorul principal care ar putea împiedica frauda și corupția, sunt de părere 82% dintre reprezentanții companiilor românești sondate în cadrul cercetării. 

Studiul arată că puțini dintre angajații români ar recurge la o raportare falsă a performanțelor lor: doar 3% dintre respondenții români spun că ar transmite informații false echipei de management pentru a avansa în carieră sau pentru a primi o mărire de salariu. 16% dintre angajații intervievați spun că ar fi dispuși să dea mită într-o situație de care depinde supraviețuirea companiei. Media este mai mică decât cea est-europeană (19%), însă mai mare decât cea din piețele dezvoltate (11%).

"Companiile activează într-un mediu de business din ce în ce mai impredictibil. Nemulţumirile generale legate de efectele globalizării, instabilitatea politică şi creşterea economică încetinită chiar şi pe pieţele emergente pun presiuni enorme asupra companiilor. Cu toate acestea, ţintele de performanță ale acestora rămân ambiţioase și sunt nevoite să se reinventeze constant", a declarat Simona Radu, director executiv Fraud Investigation and Dispute Services EY România.

"În acest context, metodele de fraudă sunt tot mai sofisticate, aşa cum şi oportunităţile sunt tot mai numeroase. Devine imperios necesar pentru orice companie să-şi creeze mecanisme complexe şi eficiente pentru a preîntâmpina şi a combate frauda", a mai spus Simona Radu.

Optimism scăzut

Românii nu sunt foarte optimiști în privința îmbunătățirii standardelor etice din mediul de afaceri. Doar 31% dintre respondenți cred că activitatea de reglementare din sectorul lor a avut un impact pozitiv asupra standardelor etice din companiile în care lucrează.

Deși 31% dintre români consideră că luarea de mită se întâmplă frecvent în mediul de afaceri local (un procent mult mai mic decât media europeană, de 64%), doar 15% spun că ar acționa imoral (să ignore comportamentul non-etic din echipa lor sau al furnizorilor și colaboratorilor, să furnizeze informații false echipei de management și/sau să inducă în eroare auditorii sau organismele de reglementare și control) ca să avanseze în carieră sau ca să obțină un salariu mai mare.

În ceea ce privește depistarea comportamentelor imorale, 65% dintre angajații români cred că monitorizarea e-mail-urilor e o violare a vieții private, la fel și monitorizarea telefoanelor (63%), a conversațiilor pe instant messenger (61%) și a conturilor de social media (59%).

Nu puțini sunt românii care au luat în considerare demisia atunci când au fost puși în fața unui comportament imoral. 22% spun că au luat în considerare opțiunea și chiar au demisionat (față de doar 12% la nivel global). 37% au luat-o în considerare, dar au rămas în aceeași companie.

Astfel, România e pe locul cinci la nivel de EMEIA (Europa, Orientul Mijlociu, India și Asia), în ceea ce privește decizia de a demisiona – ca răspuns la detectarea comportamentelor lipsite de etică din cadrul companiei.

În ceea ce privește raportarea comportamentului non-etic, în ciuda presiunii interne de a menține tăcerea, românii se află pe locul patru, cu 19 procente (după Emiratele Arabe Unite, Egipt și Turcia). Grija pentru siguranța personală este factorul principal care îi determină pe angajații români să nu raporteze incidentele legate de fraudă, mită sau corupție la serviciu. În jur de 30% dintre ei menționează și grija legată de avansarea în carieră sau de oportunitățile oferite de alte companii.

Studiu efectuat în 41 de țări

În perioada noiembrie 2016 –  ianuarie 2017, agenţia  de  cercetări  globale  de  piaţă  Ipsos MORI a  desfăşurat 4.100 de interviuri în 41 de tări. Interviurile s-au desfășurat față în față și online în limba locală a statelor respective, în mod anonim, cu reprezentanți cu diferite funcții din companii de diverse mărimi și din diverse industrii. În cadrul acestui raport, piețele emergente au inclus: Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Egipt, Estonia, Ungaria, India, Iordania, Kenya, Letonia, Lituania, Nigeria, Oman, Polonia, România, Rusia, Arabia Saudită, Serbia, Slovacia, Slovenia, Africa de Sud, Turcia, Emiratele Arabe Unite și Ucraina.

Piețele dezvoltate au fost considerate: Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția și Marea Britanie.

În România au fost realizate 100 de interviuri, cu oameni din companii cu peste 500 de angajați.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 230.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 29,6 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2016. Cei peste 700 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău.