Proiectul pentru noul Cod al Muncii a fost finalizat. Reprezentantii Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale(MMSS) au mentinut acea prevedere legata de constituirea fondului de garantare a salariilor. Cu numai doua luni in urma, acest articol din proiect a starnit vii controverse si l-a determinat pe ministrul Marian Sarbu sa-si asume responsabilitatea pentru o eroare care – se dovedeste acum – este mentinuta. Autorii proiectului considera constituirea acestui fond necesara pentru a nu intra in contradictie cu legislatia internationala a muncii. Astfel, Directiva nr. 73/1992 a Organizatiei Internationale a Muncii si Directiva nr. 80/1997 a Comunitatii Economice Europene mentioneaza obligatia statelor membre de a constitui institutiile de garantie a platii creantelor salariale ce rezulta din contractele de munca. Adaptat la aceste directive, articolul 154 din proiectul noului Cod al Muncii prevede ca „fondul de garantie este cel putin egal cu dublul fondului de salarii anual si se constituie de catre angajator prin depunerea intr-un cont bancar a unei sume lunare in valoare de cel putin 5% din fondul lunar de salarii, pana la constituirea integrala a fondului”.
Totusi, reglementarile internationale precizeaza ca „lucratorilor trebuie sa li se asigure plata a cel putin trei salarii”, in nici un caz 24 de salarii, asa cum este prevazut in varianta romaneasca. In plus, obligatia este a statului, nu a agentului economic. Asta se poate traduce ca fiind o obligatie din partea MMSS ca, din sumele colectate din salarii, o parte sa fie alocate constituirii acestui fond. Cu atat mai mult cu cat autoritatile romane sustin ca nivelul impozitelor pe salarii este apropiat de media europeana.
Sindicatele au invins patronii si statul
Directorii companiilor romanesti nu sunt de acord cu constituirea fondului de garantare a salariilor in aceasta forma. Constantin Stroe, directorul general al societatii Automobile Dacia, afirma ca pentru situatii de criza exista in bugetul fiecarei companii notiunea de provizion de risc. Pentru o companie de talia SNP Petrom, cu un numar mediu de 78.000 de angajati si cu un fond de salarii de aproximativ 12.000 de miliarde lei anual, suma blocata s-ar ridica la aproximativ 750 de milioane de dolari.
La randul lor, patronii companiilor mici si mijlocii sustin ca prefera sa investeasca in utilaje care sa inlocuiasca forta de munca, pentru a nu bloca banii in banci. „Prefer sa cumpar un robot industrial si sa renunt la serviciile a sapte-opt angajati. Nu vad de ce as bloca in banca o suma echivalenta cu cea de care am nevoie pentru avansul unui contract de leasing pentru un astfel de robot”, sustine Dumitru Merisanu, patronul firmei Electro Plus, producator de aparatura electrica de masura.
Desi proiectul in forma finala a fost negociat cu patronatele si sindicatele, se pare ca forta sindicatelor a fost mai mare decat a patronatelor. Dupa cum se poate observa din atitudinea patronilor de companii mici, constituirea fondului va fi, in final, o lovitura data tot sindicatelor. Administratorii companiilor ar putea decide, de acum inainte, mult mai usor in favoarea achizitionarii de tehnologie performanta, dar mult mai greu in privinta angajarii de personal.    

Fondul ar trebui SA aibA o treime din PIB

Pentru fiecare salariat, o companie trebuie sa constituie un depozit bancar reprezentand 24 de salarii impozabile. Conform datelor Institutului National de Statistica, fondul de salarii in luna decembrie a fost de aproximativ 780 de milioane de dolari. Daca s-ar fi aplicat prevederea din proiectul noului Cod al Muncii, companiile ar fi blocat in banci, numai in decembrie, mai mult de 39 de milioane de dolari. Pentru un numar total de aproximativ 4,2 milioane de salariati la nivel national, cu un salariu mediu brut pe economie de 125 de dolari, suma totala ce va fi blocata in banci ar fi de 15 miliarde dolari. Adica mai mult de o treime din Produsul Intern Brut al Romaniei pentru anul 2001 ar fi blocat in banci comerciale pentru constituirea Fondului de Garantare a Salariilor.