Societatea Comerciala Cocs Invest SA Calan este o firma cu capital privat, constituita la inceputul anului 2000 de un numar de 151 cocsari care au fost disponibilizati prin ordonanta de guvern. La sfarsitul anului 1999, a fost inchisa activitatea de cocsificare de pe platforma siderurgica a societatii Sidermet, aflata in plin proces de restructurare. Motivul? Bateriile de cocsificare sunt nerentabile. Acest argument a fost infirmat insa in lunile urmatoare, cand societatea Sidermet, avand ca principal obiect de activitate elaborarea fontei, si-a oprit, practic, activitatea, pentru ca nu mai era capabila sa faca fata importurilor de cocs, care ajungeau la destinatie la preturi de circa 150 de dolari/tona. Cocsul, alaturi de minereul de fier, este vital pentru furnalele de 250 de metri cubi, in care se produce fonta cenusie, cocsul fiind combustibilul principal in procesul de elaborare a fontei.
Cocsarii au facut, prin inginerul Francisc Fuhrman, administratorul Cocs Invest, nenumarate demersuri pentru obtinerea, sub orice forma posibila, a doua baterii de cocsificare si cateva instalatii conexe. Autoritatile au ramas surde, iar FPS era hotarat, ca si in cazul altor instalatii, sa vanda pentru taiere cele doua baterii. Pretutindeni unde s-au dus, reprezentantii cocsarilor au fost priviti cu suspiciune, toate opiniile conducand la faptul ca nu este necesara producerea cocsului de furnal la Calan. Numai ca incapatanarea lui Francisc Fuhrman, in prezentarea unui plan de afaceri viabil, a fost fara margini. Dupa alegeri, pozitia autoritatilor s-a schimbat brusc. Un element principal al acestei schimbari il constituie faptul ca acum se recunoaste ca turnatoria de tevi din fonta de la Sidermet Calan, care a costat peste 15 milioane de dolari si 55 de miliarde de lei, nu va putea functiona fara fonta produsa in furnalele societatii, iar fonta nu se poate face fara cocs. La ora actuala mai exista o singura baterie de cocsificare in Romania, care functioneaza in cadrul Sidex Galati.
Cel mai important impediment in derularea investitiei de producere a cocsului la Calan era obtinerea, cu titlu de vanzare, a activelor patrimoniale solicitate, pentru care interese obscure dadeau o batalie in vederea taierii si vinderii la fier vechi. In ultimele zile, APAPS a trimis un raspuns favorabil catre Cocs Invest, acceptand vinderea utilajelor, raspuns comunicat si altor institutii ale statului. O nota a fost trimisa si Comisiei Economice a Senatului. In aceasta nota, ministrul privatizarii, Ovidiu Musetescu, sustine: „Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiunilor Statului a analizat tehnic, economic si juridic situatia actuala, purtandu-se discutii cu SC Cocs Invest SA. Vom propune solicitantului contractul de leasing imobiliar cu clauza irevocabila de vanzare, in conditiile cele mai avantajoase permise de lege”.
Cocs pentru piata interna si pentru export
Conform planului de afaceri al societatii Cocs Invest, din cauza caderii siderurgiei romanesti, mai multe ramuri industriale au ramas fara o materie prima importanta, cocsul. Acestea sunt: industria de produse clorosodice, industria zaharului, de fabricare a cimentului, industria metalurgica de producere a electrozilor si cea de piese turnate.
Investitia de la Calan presupune repunerea in functiune, la inceput a unei singure baterii de cocsificare, in conditiile in care una dintre bateriile solicitate de la APAPS dispune de subansamble functionabile, in urma unei reparatii capitale efectuate pana in 1995. Investitia se va realiza din mai multe surse de finantare. Pentru repunerea in functie a utilajelor de cocsificare sunt necesare 1,2 milioane dolari, iar materia prima pentru stocul de pornire costa 2 milioane dolari. Pentru stocul de pornire exista deja scrisori de intentie cu valoare de precontracte, de la importanti furnizori interni si externi, care vor beneficia de cocsul de la Calan.
Realizarea investitiei beneficiaza, de asemenea, de mai multe finantari:
– 120.000 dolari printr-un program finantat de Agentia Zonelor Miniere, pentru activitati conexe mineritului;
– programul RICOP, conform HG nr. 978/1999, anexa 4, pentru disponibilizati, care ar putea oferi o finantare de 2,4 milioane dolari;
– facilitatile acordate pentru zona defavorizata Calan;
– o finantare de 50.000 dolari de la Patronatul National Roman si o serie de finantari pentru IMM.
Inginerul Fuhrman sustine ca numarul locurilor de munca, conform schemei de personal, este de 240 in activitatea de cocsificare propriu-zisa, iar activitatile conexe ar integra alte 200 de persoane. La Calan, la aceasta ora, numarul somerilor depaseste jumatate din populatia activa a orasului.
Un argument al celor ce se opuneau proiectului de repunere in functiune a bateriilor de cocsificare era acela ca genereaza poluare. Pentru alinierea la standardele europene a fost demarat un studiu coordonat de Centrul de Prevenirea Poluarii Bucuresti, elaborat impreuna cu World Environment Center – New York, care a prelevat probe si a propus solutii. De asemenea, la repornirea bateriilor gradul de etansare a acestora va fi marit, datorita aplicarii unui nou procedeu tehnologic care are ca scop inchiderea la cald a resturilor rezultate ca urmare a neacoperirilor, prin dilatare cu siliciu. Supravegherea va fi facuta de specialisti ai firmei de consultanta in domeniu, Lichtenberg Feuerungsbou Gmbh. S-a mai prevazut in programul de retehnologizare dotarea cu aparatura automata de control a gazelor arse si a apelor reziduale. Aparatura folosita va fi asigurata de Montan Consulting Gmbh (Member of Ruhrkohle Group) care va asigura montajul.
Pentru cocsul produs la Calan exista solicitari de la peste 30 de societati din tara. In acest fel, autoritatile se vor degreva, fara prea mult efort, de sarcina celor 151 de cocsari care vor iesi in lunile urmatoare din plata ajutorului de somaj.